Ce dor te mâna iubitule spre mine,
C? n-ai odihn?-n dimine?i ?i-n nop?i,
Când pa?ii t?i spre mine doar îi por?i,
Eu sunt în fa?a ta tot clipa care vine.

Iubire al t?u suflet mugure?te
?i plin mereu pe ramuri e de rod,
Un m?r de-i copt un altul înflore?te
?i dragostea spre mine-?i face pod.

Sunt ziua ta cu soare ?i noaptea ta cu lun?,
Sunt prim?vara-n floare ?i toamna cu prohod,
Sunt vara ce fierbinte în inim?-?i se-adun?
Sunt iarna descifrând al dragostelor cod.

Sunt eu fierbinte când î?i cad în brate,
?i zori plini de iubire ne-apuc? pe-amandoi,
Tristeti nu reu?esc în undi?i s? ne-aga?e
L?cas de cult iubirea de când f?cu în noi.

Suntem acela?i trup, de via?? o scânteie,
Suflete-ngem?nate, doi pomi c-o r?d?cin?,
Din noi iubirea aprinde-n zori alb? lumin?,
Sorti?i în veac al?turi, b?rbat ?i cu femeie.