Doamne , Dumnezeul nostru, Tu E?ti P?rintele nostru; Tu ai v?zut strâmtorarea p?rin?ilor no?tri ?i ai auzit strigarea lor, c?ci se f?cuser? ei ca floarea în brum? ?i plecat spre pulbere era sufletul lor ?i trupul lor lipit de p?mânt.
Tu ai împlinit ?i cu noi ceeace ai f?g?duit de demult: Sf?râma-voiu jugul de pe tine ?i voiu rupe leg?turile Tale; l?rgi-voiu hotarele Tale, aduna-v?-voiu dintre popoare ?i v? voiu strânge din ??rile unde sunte?i împr??tia?i; rest?tornici-voiu judec?torii t?i, ca mai înainte, ?i sfetnicii t?i ca la început.
Tu, Doamne, celce deslegi pre cei ferec?i în obezi ?i ridici pe cei spurca?i, ajutatu-ni-ai de am b?tut r?zboiul cu veselie ?i am gonit pe fiii trufiei. Mântuire ai trimis ?i nou?, poporului T?u, ?i toate marginile p?mântului v?d mântuirea Dumnezeului nostru.
Tu, Doamne, s?l??luit-ai m?rirea în p?mântul nostru, c?ci întorcându-Te, Dumnezeule, ne-ai înviat pre noi, ?i norodul t?u se vesele?te de Tine:
Cunoa?team, Doamne, c? ai împlinit cuvântul T?u, c? împ?ra?ia dela un neam la altul se mut?, pentru strâmb?t??i ?i sume?ii ?i c? numai dreptatea înal?? neamul, iar p?catul împu?ineaz? semin?iile.
Cunoa?tem, Doamne, ?i m?rturisim c? ?i acum abaterile noastre multe sunt; p?c?tuitu-?i-am; dup? iubirea de argint ne-am ab?tut; uitat-am c? pe sine se pierde cela ce ia daruri ?i c? mai bun e pu?inul celui drept, decât avu?ia mult? a p?c?to?ilor. P?c?tuitu-?i-am ?i noi ?i p?rin?ii no?tri, ?i str?inii vor iar??i s? tr?mute hotarele noastre.
Doamne, aducemu-ne aminte de cuvântul T?u, c? drumul p?c?to?ilor este netezit cu pietri ?i la sfâr?itul lui este groapa iadului; rug?mu-ne deci, ?ie Dumnezeului nostru, celce ne ispite?ti pre noi ca ?i pe p?rin?ii no?tri: Tu ?tii, c? nu este om care s? nu gre?easc?; milostine?te-Te spre noi ?i ne binecuvânt?, lumineaz? fa?a Ta spre noi ?i ne miluie?te.
Doamne Dumnezeul nostru, pace d? nou?, pace peste pace, celor de departe ?i celor de aproape; Doamne, mântuie?te-ne ?i ne cur??e?te de p?catele noastre, pentru numele T?u;
îndrepteaz? urmele noastre ?i faptele noastre, ca s? locuim în locul acesta, ?i s? lu?m m?rire mare ?i nume ve?nic ?i s? l?ud?m numele T?u cel sfânt.
Veni?i, deci, s? ne închin?m ?i s? c?dem Domnului ?i s? plângem înaintea Lui ?i s?-i f?g?duim, zicând: Iat?, noi ?i feciorii ?i fetele noastre, ?i fra?ii ?i surorile noastre, umbla-vom întru a?ez?mântul egii p?rin?ilor no?tri.
?i acum, Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare, cel puternic, cel înfrico?at, celce p?ze?ti leg?mântul ?i mila, celce ?ezi pe Heruvimi, Tu singur e?ti Dumnezeu, al tuturor împ?r??iilor p?mântului; iat?, noi venim la Tine, c? Tu e?ti Dumnezeul nostru; Tu înviezi toate ?i ?ie se închin? o?tile cerurilor, ?i a Te cunoa?te pe Tine, dreptate des?vâr?it? este.
Adu-?i aminte, Doamne, de toate sobornice?tile ?i apostole?tile Tale Biserici, cari se întind pre p?mânt, dela o margine pân? la alta, de toate popoarele ?i de toat? turma Ta.
Vars? întru inimile noastre, ale tuturora, ceresca Ta pace, ?i ne d?ruie?te ?i nou? pace în via?a acesta. Îndrepteaz? pe Regele nostru, Oastea, Sfaturile, Comunit??ile, dimpreun? cu intr?rile ?i ie?irile noastre, în pace… P?ze?te, Doamne, St?pânia robului T?u, a drept credinciosului ?i de Hristos iubitorului nostru Rege. Supune-i Lui, Dumnezeule, pe tot vr?jma?ul ?i potrivnicul din l?untru ?i din afar?. Umbre?te d’asupra capului Lui în vreme de r?zboiu ?i pune pe urma?ii Lui pe tronul Lui.
Ad?-?i aminte, Doamne, de noi p?c?to?ii ?i nevrednicii robii T?i, ?i ?terge p?catele noastre, ca un bun ?i de oameni iubitor Dumnezeu.
?ie, Doamne fie slav? ?i putere, ?i laud? ?i biruin?? ?i t?rie, c? Tu st?pâne?ti toate celea din Ceriu ?i de pre p?mânt.
Binecuvântat fie Domnul din veac ?i pân? în veac, amin ?i amin.

* Revista BISERICA ?I ?COALA, Anul LXII, Arad, 27 nov. 1938, Nr.48

 
Nicolae Nicoar?-Horia