noiembrie 2008

Maria

Maria
 
 
 
 
 Ea vine zmbitoare, un fluture-i zburnd
Vezi iarba-nrourat?, sub pa?ii ei plngnd,
Ai ei cu demncare o-a?teapt? colo-n lunc?,
n cale-i ns? rul cu apa lui adnc?.
 
 
Pa?e?te-mbujorat?, cu gura ei de fragi,
De poalele ei albe, tu vntule o tragi
?i urci usor spre ie s-o r?coresti mi spui
Dar v?d cum te-ame?este parfumu-i de gutui.
 
 
?i-n loc s-aduci r?coare, tu pielea-i ncre?e?ti
De trupu-i feciorelnic ca mierea te lipe?ti,
Tu vnt nebun, de fete-am?gitorul
P?zea c?-n calea ta ive?te-se feciorul,
 
 
Pe punte o a?teapta, cuptor n el e-amorul
S?geat?-avnd n suflet de dragoste fiorul,
Dar fata e gr?bit?, de joac? nu i arde:
-Nu vezi c? e trziu, f?-mi loc sa trec m?i bade,
 
 
Obrajii li se-aprind, n suflet simt furtuna:
-Doar un s?rut ?i treci! Ea face pe nebuna;
-Nu vezi c? m? zoresc, b?dita d?-mi tu pace
?i poalele-?i ridic? , prin ap? drum ?i face.
 
 
Oh, biet fl?c?u ce fete-i a?ii calea
Po?i s? blestemi acum c? prea secat?-i valea,
Cu-n gnd Domnul-l ajut? cum face mai mereu:
-Mario, sa-ti duc cosul c?-i plin ?i pare greu,
 
 
Dar fata "nu-l aude" ?i pasul ?i-l gr?be?te
Rznd ns? n barb?, privindu-l streng?re?te,
Un pas mai e ?i uite e de fecior sc?pat?
Ajuns?-i la ai ei co?arca-i nc?rcat?.
 
 
Pe un ?tergar ntinde ca to?i ai ei s?-mbuce,
?i fuge la izvor ?i ap? rece-aduce,
Cu treaba este prins? , p?zea ns? odorul
Pe drumul de intors o-a?teapt? iar feciorul.
 
 
Ca umbra el pe urma-i i se-a?ine
Dar uite c? l pa?te norocul ct cuprinde,
Din iarba verde, un ?arpe se socoate
Spre r?u s? se indrepte, r?coare ca s? cate.
 
 
Dar inima la de fata acu-i ct o m?rgic?,
Ca zeci de tobe bate, de ?arpe-i este fric?,
Rz?nd n bra?e o prinse-atunci feciorul,
La piept ocrotitor, strngndu-?i dulce -odorul,
 
 
O s?rutare-i cere, de nu i-o d? degrab?
Din bra?e o s-o-arunce, la ?arpe colo-n iarb?,
Dar fata nu se las?, mai mult, l am?ge?te !
De gura-i dulce, setea feciorului spore?te.
 
 
De-atta greutate se-mpiedic? n iarb?
P?zea Marie fa, fii tare nu fi bleag?.
?i fata se ridic?, pornind ca un obuz
L?sand n urma ei fl?c?ul, trist, mofluz.
 
 
n cas?, la oglind? ea glont cnd se opri
-Ei las? tu badi??, de dor nu ii muri,
Sa-ti creasca vreau, sa arda viu in tine,
O via?? ca s? ?in? ?i nu de azi pe mine!

haiku

 
 
 
salcam in floare -
pe mormantul proaspat
nume de copil
 
 
 

Soapta  in zori ? -

Doar floarea de mar
 Dechizandu-se
 
 

 
Din vechiul stejar
 O biata buturuga
 Au trecut romanii…
 
 
Nametii cat casa

 Glasul colindatorilor
 Umplu satul…
 
 

In primavara
 Pasari cautand cuiburi
 Unde-i padurea  ?
 
 

Peturi in rau –
 Pe eticheta de  cola
 Un fluture alb
 
Se-ntorc cocorii –

 Departe un fluier

Da de veste

 

 

 

 

 

 

Colind

Ninge doamne ap?satu,
Ninge doamne-ncruci?atu
Alb i muntele ?i satu ,
Colindeli dom`…

Veste v-aduc de departe,
Scris? cum este n carte,
Venind ?i-azi din om n om
Colindeli dom`…

Cum n Viflaim odat?,
Maica Sfnt?, preacurat?
Pe Isus a fost s? nasc?
Colindeli dom…

Irod cum o auzitu,
Gnd de moarte io facutu,
Teama avnd de nou n?scutu,
Colindeli dom`…

C?-i fuse scris la n?scare
mp?rat saajung? mare
?i nu unul oarecare
Ci-mp?rat peste popoare…

Trei magi de la r?s?ritu,
Dupa stea ce s-or pornitu
La Irod s-or ospe?itu
Colindeli dom…

Irod vorba le l?sa
Sfntul prunc de l-or afla
Veste ?i lui s? i dea
Colindeli dom`

Vrnd si el s? precinsteasc?
Fa?a cea dumnezeiasc?,
Bog??ii s?-i d?ruiasc?,
Colindeli dom`…

Dar era-n gnd pref?cutu
S?-l omoare ar fi vrutu,
Pe Mesia , nou n?scutu
Colindeli dom]…

Magii streaua o urmatu
De micut pruncu?u-or datu
Si Lui i s-or nchinatu
Colindeli dom`…

ntr-un staul odihnindu
Or g?sit copilul sfntu
Lng? mama lui dormindu.
Colindeli dom`…

Dupa ce s-or nchinatu
Fiului prea luminatu
Daruri multe i-or l?satu,
Colindeli dom`…

Aur, smirn? ?i t?mie,
Cnd la ceruri o s? suie
La ei gndu s?-i r?mie
Colindeli dom…

Cinstir? copilul sfntu
Ce-avea cerul ?i p?mntu
?i via?a dup? mormntu
Colindemi dom`…

Vestea v-o d?dui ?i vou?
Preacinstit? lume nou?,
nal?ati cu noi colind
Domnului, s?-l pream?rim!

Da?i la copii col?cei
Mere dulci ?i covrigei,
Nou? ce+n colind ne-am ars
O ulcic? cu ginars.

La portile cerului

Femeie ce tainic gnd,
Gur?, dar ?i trup fl?mnd,
Pentru suflet obidit
nceput dar ?i sfr?it.

Tu aduci n suflet soare
Iar de pleci tu la?i r?coare…
E?ti lumin? ?i e?ti miere,
F?r? tine totul piere.

Femeie ce tainic gnd
Gura mea de lup fl?mnd
Ochii vesnic nes?tui,
E?ti s?mn?a dorului…

Cel care te-o z?mislit
Cum te-o fi des?vr?it
De o pus a?a de bine
Toat? dragostea n tine…

Iart? doamne trup fl?mnd
?i p?catul meu din gnd,
Orict via?a-ar fi de lung?
Nu-i destul ca s?-mi ajung?.

Nici cnd vremea-o fi de prapur
Eu de mndre nu m? satur
Nicicnd s? le storc dulcea?a
C?-n ele-o pus domnul via?a.

Dup? mndre-am s? m? sui
La portile cerului,
N-oi urca la cer de moarte
Ci de dor, de mndre toate.

Doamne, cât ii deal de-nalt

 

Doamne , ct ii deal de-nalt
Numai cruci ai sem?nat,
Cum s mul?i pe drumul crucii
Peste sat cnt? doar cucii.

Ct tr?ie?ti nu-?i vine-a crede
C? e?ti fir de iarb? verde,
Te crezi de nentrecut
Dar e?ti doar un pumn de lut.

Cei muri?i de sup?rare
Doamne, to?i s pup floare
Ce-or murit de voie bun?,
To?i is stele lng? lun?.

Ce-or murit nepreg?ti?i,
Prin cer s nehodiniti.
Cnd de dorul lor m? scutur
Ap?-i simt cznd n picur

Ce-or murit f?r de s? ?tie,
To?i is coal? de hrtie,
Unde noi cei cu ?eruza
Punem lacrima ?i buza.

De-o murit om n putere,
Doamne, multe lacrimi cere.
De unde el o plecat,
Iarba nu s-o mai uscat .

Doru-n inimi i tot verde
?i orbu doamne l vede,
Nu poate nici chiar credin?a
S-ostoiasc? suferin?a.

Doamne, vorbind cu b?nat
Te-ntreb cum ai cugetat,
La ce gndesti Doamne atunci
Cand la?i f?ra tat? prunci.

Cnd lasi pruncii f?r? mam?
Te-ntreb, Doamne, nu ?i-i team?,
Plngi cu noi, ori ce-alta faci
Cand ni-i seceri pe cei dragi?

Las?-ne n r?d?cin?
?i d?-ne-n suflet lumin?
Nu ne l?sa n durere,
Ce-alin? ?i d? putere.

Binele s? pl?m?deasc?
n inima cre?tineasc?,
Nu goli de oameni plaiu
Coboar? pe p?mnt raiu.

Poemul tineretilor pierdute

Poemul tineretilor pierdute

 

 

 

Te v?d rznd. Dup? tine u?or

Tren? ?i-e vntul, soarele dor,

Florile-n tine p?strnd frumuse?ea

As ai in tine azi tinere?ea.

 

F?r? sfial? ?i-ar??i ai t?i nuri,

Ochii smaralde, frnt mijlocel,

Snul crin alb, cu cirea?a n el

Pletele-n vnt, r?coroase p?duri.

 

Gura ta umed?, de iubire pridvor,

Trupul t?u lujer ce parc? se frnge

A? face acum v?rsare de snge,

A mea ca s? fii a? face omor.

 

Vantul te-atinge, doar el poate r?zbate

Prin u?i ?i ferestre spion prin cet??i

Cum poate n lume s? fie a?a nedreptate

Tot sau nimic, blestemate de sor?i!

 

Gndu-mi p?trunde pe urme de vnt,

Sufletu-mi plnge cu lacrimi amare

De doru-?i mereu m? fr?mnt

De farmecul t?u neg?sindu-mi sc?pare.

Zorba, doua viziuni…

Zorba de ieri  si …  noua ei viziune …
 
 
 
 
 

Albă ca Zăpada lui Preljocaj pe scena TNB

 
Institutul Francez ?i Ambasada Fran?ei, n colaborare cu Teatrul Na?ional Bucure?ti ?i cu sprijinul Orange Romnia vor aduce n Romnia spectacolul trupei Ballet Preljocaj, Alba ca Z?pada.
 
 
 
 
 
 
 
Ultima crea?ie a coregrafului de origine albanez? Adelin Preljocaj, Alb? ca z?pada este un spectacol de dans contemporan , narativ ?i romantic, inspirat de binecunoscuta poveste a Fra?ilor Grimm. Preljocaj i-a reunit pentru acest proiect pe to?i cei 26 de dansatori ai companiei sale ntr-un spectacol accesibil tuturor, pe cele mai frumoase pagini simfonice ale lui Gustav Mahler. Costumele poart? semn?tura lui Jean-Paul Gaultier.
Conform presei franceze, spectacolul este o fabuloas? poveste n imagini [ce] scoate la iveal? secven?e de o frumuse?e sclipitoare (Le Monde). Alb? ca Z?pada este o ncntare! (Libration).

 

Spectacolul va putea fi v?zut pe scena s?lii mari a Teatrului Na?ional din Bucure?ti n trei reprezenta?ii (n zilele de 28, 29 ?i 30 noiembrie), constituind unul dintre momentele sezonului cultural din perioada pre?edin?iei franceze la Uniunea European?.

 

Biletele s-au pus deja n vnzare la Agen?ia de bilete a TNB , iar pre?ul variaz? ntre 40 ?i 100 de lei.

 
 
 

Un articol care merita citit…

    Se intampla sa cumperi un ziar  sau o revista si sa constati ca nu gasesti nimic interesant.
 
 
Iata un articol care merita citit!
 
 
 

Seara lui Mos Nicolae, sa ne aducem aminte…

Se apropie mosul, cateva date de pe www.crestinortodox.ro.
 
 
 
 
 
Seara lui Mos Nicolae
Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, atat de asteptata de copii, a Sfantului Nicolae . Cati dintre noi nu au asteptat cu infrigurare dimineata de 6 decembrie pentru a se uita daca Mosu’ a lasat ceva in ghetele pregatite de cu seara? Acest obicei al darurilor aduse de Mos Nicolae, s-a impamantenit mai mult la oras. Este posibil sa fie un imprumut din tarile catolice, unde Mos Craciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume pregatiti.

Mos Nicolae – adevaratul Mos Craciun
Mos Craciun asa cum este el cunoscut azi, cu renii si vesmintul rosu si barba alba a fost inventat la inceputul secolului XX de o companie de publicitate americana care facea reclama pentru celebra Coca cola. Adevaratul Mos Craciun, cel din traditia Bisericii este insa Sfantul Nicolae . Copiilor din Romania li se poate intampla ca Mos Nicolae sa aduca si cate o varguta (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxa Sfantul Nicolae ii da dreptul sa intervina in acest fel in educatia copiilor. Povestea lui Mos Craciun incepe cu un batran numit Sfantul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune ca el poseda puteri magice si a murit in 340 a.H. si a fost ingropat in Myra.Tarziu, in secolul XI, soldatii religiosi din Italia au luat ramasitele sfantului cu ei inapoi in Italia. Ei au construit o biserica in memoria lui, in Ari, un oras port din sudul Italiei. Curand, pelerinii crestini din toata lumea au venit sa viziteze Biserica Sfantului Nicolae. Ei au preluat legenda lui Mos Nicolae in locurile lor natale. Legenda s-a raspandit in toata lumea si a luat caracteristicile fiecarei tari. In Europa in secolul al XII-lea ziua Sfantului Nicolae a devenit ziua darurilor si a activitatilor caritabile. Germania, Franta si Olanda celebreaza ziua de 6 decembrie ca o sarbatoare religioasa si ofera cadouri copiilor si saracilor, si ajuta fetele sarace sa se marite oferindu-le o zestre. Cand colonistele olandeze au calatorit in America, au adus cu ele un episcop care purta un costum rosu si mergea calare pe un cal alb. Imaginea americana a episcopului va evolua treptat pana la cea a unui batran spiridus vesel. A fost descris ca un batran olandez vesel si bucalat din comedia Istoria New-York-ului a lui Washington Irving. Anul 1823 a continuat povestile cu Mos Nicolae cu publicarea poemului "O vizita a lui Mos Nicolae" al lui Clement Moore. Multe tari si-au pastrat propriile obiceiuri si traditii de Sfantul Nicolae. In unele culturi, Sfantul Nicolae calatoreste impreuna cu un insotitor care il ajuta. In Olanda, episcopul navigheza pe un vapor sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare care ii spune cum s-au purtat copiii olandezi in timpul anului. Cei cuminti sunt rasplatiti cu daruri iar cei obraznici sunt luati de asistentul sau, Black Peter. In Germania, Sfantul Nicolae calatoreste tot cu un insotitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac in spate si o nuia in mana. Copiii obraznici sunt pedepsiti cu cateva lovituri de nuia. In Italia, La Befana este zana buna care se imbraca in negru si aduce daruri copiilor la 6 ianuarie. In multe tari latine: Spania, Puerto Rico , Mexic si America de Sud, copiii ii asteapta pe cei trei regi sa le aduca daruri de Craciun.

« Prev - Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X