decembrie 2008

La multi ani!

Anul nou este pe cale
Flacaias de-al lui Ajun
Vrea ca-n frunte sa ajunga
Un an sa fie stapan.

Plin de vlaga-i pruncusorul
Cu dorinte mii si sute
Are bratele vanjoase
Dornic e de-a face multe.

Ca orice copil va face
El si multe nazbatii
Se va cuminti apoi
Cand a-ncepe de-a albi.

Va incepe cu omatul
Se va da cu sanioara
Om de nea va face pruncul
Va privi ce alba-i tara.

Brazii cei impodobiti
Cu lumini si cu ghirlande
Uratorii cei vestiti
Purtatori de cusme albe.

Masa o va vedea plina
Plina ochi e si camara
Va curge vinul cel rosu
Tuica arsa precum para.

Cozonaci si placintele
Il vor astepta acasa
De va crede anul nou
Ca viata e-ntinsa masa.

Sarbatorile s-or trece
Necazuri se vor ivi
Pruncu de-acu gospodar
Vremea-i de-a le deslusi.

Primavara va aduce
Verde frunza verde iarba
Pasarele vor veni
Calatori din lumea calda.

Munca va fi pe ogoare
La orase la si la sate
Oameni se vor intrece
Ca sa aiba iar de toate.

Vara va veni cu soare
Si cu multa bogatie
Toamna va umple hambare
Si butoaie cu rachie.

Timpul iute vezi va trece
De ieri pruncu azi mosneag
Viata altfel va-ntelege
Cand s-o-apropia de prag .

Vor veni din nou copiii
cu uraturi si colinzi
neaua iarasi ii va curge
peste plete si opinci .

Si din ceata de copii
Va iesi in fata unul
Ce va vrea sa fie iarasi
Anul nou si nou stapinul.

Il va privi cu blandete
Si-i va da in viata drumul
Nevoie-i de tinerete
Ca sa bati un an iar drumul

Ii va spune-n lumea asta
Este multa veselie
Mese pline cu de toate
Dar si multa saracie.

Tu sa tii doar calea dreapta
Sa dovedesti omenie
Si sa faci tot ce se poate
In lume bine sa fie.

Se va opri apoi in prag
Si va deschide usa larg
Lasandu-l cu bucurie
Anul nou la noi sa vie.

Lacrimi va avea in barba
In inima bucurie
Ca pruncutu-i din ograda
Om destoinic va sa fie.

Sat romanesc

 Ascuns st? ast?zi sub ninsoare ,
Cu uli?ele pline de n?me?i,
Cu oameni de z?pada ?i ere?i,
Cu fumul alb spre cer f?cnd c?rare.

E-atata lini?te de pare albul
Un Crist peste-a?ezare r?stignit,
Trecutul ?i prezentu-i amor?it
?i una e p?mntul cu naltul.

n casele de lut a ncol?it frumosul,
?i sufletul e-n mare s?rb?toare
N?scut este Cristosul ce moarte nu mai are,
Vremelniciei noastre aflnd rostul.

Tr?ind aici o via?? in iubire
Ne-om bucura de trecere curat,
Cu sufletul de patime sc?pat
Un loc ne-om h?r?zi n nemurire.

Carti, carti ,carti…

     In Romania  de azi cartea a cam devenit un lux dar unii inca ni-l mai putem permite. Editurile au oferte generoase la cartile pentru copii si modalitati de accesare si de pe internet.Va invit sa vedeti oferta de carte a editurii Crisan.Aveti copii , aveti nepotei sau pur si simplu priviti pe harta si doriti sa oferiti unei gradinite  sau unei scoli dintr-un catun uitat de lume cateva carti.E atat de simplu , va invitati prietenii , priviti oferta de carte si fiecare cumpara cate o carte sau cat isi poate permite, apoi cartile pot fi trimise unei scoli din satul bunicilor sau pur si simplu scolii  unde un coleg sau un prieten este profesor intr-una din zonele defavorizate.Nimic mai simplu.:):):).
 
 
 
Editura CRISAN – Cartile copiilor copiilor tai!
Newsletter – 11.12.2008
comenzi prin e-mail: sales@EdituraCRISAN.ro
comenzi prin posta: Str. Mihai Viteazu, Bl. 47, Ap. 1, cod postal 330091, Deva, jud. Hunedoara
comenzi telefonice: 0254 – 212100; prin fax: 0254 – 221515
noutati si detalii: www.EdituraCRISAN.ro

Promotie la Editura CRISAN (-20%), din 11.12.2008 pana in 11.02.2009 :

Alba ca Zapada si cei sapte pitici (Basme cu litere mari, pentru cei mici)
Colectia : Basme cu litere mari, pentru cei mici
Coperta : capsata, cartonata, color
Pagini : 20, color
Format (cm) : 26 x 33
Nu-i asa ca Alba ca Zapada si cei sapte pitici e povestea ta preferata, cea pe care ai ascultat-o mereu cu sufletul la gura? Vezi ca stiu! Dar si piticii, pe toti i-ai indragit, de la primul pana la cel de-al saptelea, nu? Si cat si-au dat ei silinta s-o pazeasca pe Alba ca Zapada de mama ei vitrega, regina care tot incerca sa-i curme viata, pizmasa pe frumusetea copilei! Ei, cu toate necazurile pricinuite de ea Albei ca Zapada si celor sapte pitici, pana la urma totul se sfarseste cu bine, cu nunta copilei cu un preafrumos print.Da, numai ca de data asta bucuria pricinuita de poveste o sa-ti fie chiar de doua ori mai mai mare. Si stii de ce? Nu ghicesti? Pentru ca vei ajunge sa citesti pataniile Albei ca Zapada… si singur!
Pret carte: 13,90 RON Reducere: 20% = 2,78 RON Pret Promo: 11,12 RON
 
Degetica (Basme cu litere mari, pentru cei mici)
Colectia : Basme cu litere mari, pentru cei mici
Coperta : capsata, cartonata, color
Pagini : 20, color
Format (cm) : 26 x 33
O stii pe Degetica, fetita aceea maruntica, nu mai inalta de un deget? Si parca nu te-ai satura sa-i mai asculti povestea, nu-i asa? Ei, acum, cu desene si litere de-o schioapa, o sa inveti sa ti-o citesti si singur, sa te intristezi alaturi de ea – la vremea cand era cat pe-aci sa ajunga nevasta Broscoiului burduhanos si urat, iar mai tarziu a Sobolului de sub pamant -, dar sa te si bucuri – atunci cand scapa cu ajutorul randunicii de Sobol si ajunge sa-l intalneasca pe chipesul Print al Florilor. Da, numai ca odata ajuns la sfarsitul pataniilor fetitei o sa fii chiar de doua ori mai bucuros. Si stii de ce? Nu ghicesti? Pentru ca vei ajunge sa-i citesti pataniile… si singur!
Pret carte: 13,90 RON Reducere: 20% = 2,78 RON Pret Promo: 11,12 RON
 
Hansel si Gretel (Basme cu litere mari, pentru cei mici)
Colectia : Basme cu litere mari, pentru cei mici
Coperta : capsata, cartonata, color
Pagini : 20, color
Format (cm) : 26 x 33
Parasiti in adancul padurii de mama lor vitrega, fara putinta de a afla drumul inapoi spre casa, Hansel si Gretel dau de o casuta din turta dulce, din care se si apuca sa rontaie cu pofta. Pai da, stiu ca si tu ti-ai dori asa ceva. Ceea ce nu ti-ai dori insa e ceea ce li se intimpla mai apoi celor doi frati. Da, asa-i, intalnirea cu vrajitoarea cea vicleana, stapana casutei, care-i opreste la ea, cu gand sa-l infulece pe Hansel. Ei, bineinteles ca, pana la urma, cei doi izbutesc sa scape de acolo, venindu-i ei de hac vrajitoarei. Povestea vad c-o stii si inteleg ca nu te-ai satura s-o mai asculti o data. Dar ce-ar fi daca ai face ceva mai mult de data asta? Ei, da, acum bucuria o sa-ti fie chiar indoita. Si stii de ce? Nu ghicesti? Pentru ca vei ajunge sa citesti pataniile celor doi… si singur!
Pret carte: 13,90 RON Reducere: 20% = 2,78 RON Pret Promo: 11,12 RON
 
Pinocchio (Basme cu litere mari, pentru cei mici)
Colectia : Basme cu litere mari, pentru cei mici
Coperta : capsata, cartonata, color
Pagini : 20, color
Format (cm) : 26 x 33
Mare comedie si cu Pinocchio! Auzi colo, sa ajungi tu dintr-o biata papusa de lemn un baietel adevarat! Dar prin cate si mai cate patanii n-a trecut: pacalit de Motan si de Vulpe, cei doi hotomani, ajunge tocmai in burta balenei, unde da de parintele lui, batranul Geppetto, care pornise in lume pe urmele lui… Lasa ca stiu eu c-ai tremurat pentru soarta lui in vreme ce ti se citeau pataniile prin care trecea. Dar te-ai si bucurat cand a intrat pe mana Zanei cu Parul Albastrui, care l-a invatat sa nu mai minta. Nu de alta, dar de fiecare data cand o facea ii si crestea nasul de-un cot. Da, numai ca de data asta bucuria o sa-ti fie chiar de doua ori mai mai mare. Si stii de ce? Nu ghicesti? Pentru ca vei ajunge sa-i citesti pataniile… si singur!
Pret carte: 13,90 RON Reducere: 20% = 2,78 RON Pret Promo: 11,12 RON
 
Prima carte ilustrata (Cu imagini si cuvinte, tu te faci copil cu… minte!)
Colectia : Cu imagini si cuvinte, tu te faci copil cu… minte!
Coperta : capsata, cartonata, color
Pagini : 20, color
Format (cm) : 26 x 33
Ai de vazut si de invatat peste 200 de cuvinte in limba romana si echivalentul lor in limba engleza! Notiuni si lucruri care se afla in universul tau zi de zi – lucruri cu care te imbraci, pe care le mananci, fructe si legume, obiecte de prin casa, mijloace de transport, parti ale corpului omenesc, animale, forme, culori, opuse, numere -, toate asteapta cuminti in aceastacarte sa le descoperi, ca sa te faci mai istet!
Pret carte: 13,90 RON Reducere: 20% = 2,78 RON Pret Promo: 11,12 RON
 
52 de povesti (Povesti pentru un an)
Colectia : Povesti pentru un an
Coperta : buretata, cartonata, color
Pagini : 224, color
Format (cm) : 22 x 30
Plecand de la textele clasice, cele care i-au bucurat de-a lungul vremii si pe cei mici, si pe cei mari, deopotriva, cele 52 de povesti au fost redactate in variante simplificate, cu ilustratii fermecatoare si captivante, care sa stimuleze imaginatia micilor cititori.
Continand cele mai indragite basme din lume, volumul prilejuieste copiilor intalnirea cu peste 100 de personaje, alaturi de care micutii traiesc aventuri nemaipomenite! Se catara odata cu Jack pe uriasul vrej de fasole… o urmeaza pe Alice prin vizuina iepurelui… dau ochii cu printul prefacut prin farmece intr-un broscoi… alearga dupa o turtita increzuta…
Dimensiunea redusa a basmelor adaptate precum si dialogul simplu fac posibila punerea in scena a acestora, actori fiind chiar micii cititori! Apropierea de text ?i pe aceasta cale va constitui o experienta noua, in cadrul careia copiii vor adauga miscare, fantezie si, de ce nu, propriile replici! Nu-i asa ca, in compania celor 52 de povesti, distractia si aventura par fara de sfarsit?
Pret carte: 49,90 RON Reducere: 20% = 9,98 RON Pret Promo: 39,92 RON
 
A doua carte ilustrata (Cu imagini si cuvinte, tu te faci copil cu… minte!)
Colectia : Cu imagini si cuvinte, tu te faci copil cu… minte!
Coperta : capsata, cartonata, color
Pagini : 20, color
Format (cm) : 26 x 33
Ai de vazut si de invatat peste 200 de cuvinte in limba romana si echivalentul lor in limba engleza! Notiuni si lucruri care se afla in universul tau zi de zi – fructe, legume, flori, animale, instrumente muzicale, mijloace de transport, parti ale corpului omenesc, numerele de la 1 la 10 si literele alfabetului (mici si mari) -, asteapta cuminti in aceasta carte sa le descoperi, ca sa te faci mai istet!
Pret carte: 13,90 RON Reducere: 20% = 2,78 RON Pret Promo: 11,12 RON
 
A treia carte ilustrata (Cu imagini si cuvinte, tu te faci copil cu… minte!)
Colectia : Cu imagini si cuvinte, tu te faci copil cu… minte!
Coperta : capsata, cartonata, color
Pagini : 20, color
Format (cm) : 26 x 33
Ai de vazut si de invatat peste 200 de cuvinte in limba romana si echivalentul lor in limba engleza! Notiuni si lucruri aflate in universul tau zi de zi – lucruri cu care te imbraci, pe care le mananci, forme si opuse, culori, numerele de la 1 la 20, animale din lume -, asteapta cuminti in aceasta carte sa le descoperi, ca sa te faci mai istet!
Pret carte: 13,90 RON Reducere: 20% = 2,78 RON Pret Promo: 11,12 RON
 
Lumea animalelor (Cu imagini si cuvinte, tu te faci copil cu… minte!)
Colectia : Cu imagini si cuvinte, tu te faci copil cu… minte!
Coperta : capsata, cartonata, color
Pagini : 20, color
Format (cm) : 26 x 33
Ai de vazut si de invatat peste 200 de animale, cu denumirea lor in limba romana si in limba engleza! Vietatile pe care le poti vedea pe langa casa omului, la gradina zoologica, prin carti sau prin filme documentare, sunt animale domestice, animale salbatice , insecte, pasari, animale din mari si oceane, pesti marini si de acvariu sau animale disparute (dinozauri). Toate asteapta cuminti in aceasta carte sa le descoperi, ca sa te faci mai istet!
Pret carte: 13,90 RON Reducere: 20% = 2,78 RON Pret Promo: 11,12 RON
 

IN CURAND, la Editura CRISAN!
(CARTILE DE MAI JOS SE POT PRECOMANDA CU O REDUCERE DE 30 % !!)

Catelusul murdar (Animale… animate!)
Colectia : Animale… animate!
Text : Gordon Volke
Ilustratii : Robert Toon
Coperta : cartonata, color
Pagini : 16, cartonate, color
Format (cm) : 21 x 26
Stare carte : disponibila din Februarie 2009
Catelusul Pupi isi cauta prin padure si pe camp un tovaras de joaca, cu care sa faca placintele din lut. Il gaseste, pina la urma, taman in ograda lui. Subiectul este simplu, ca pentru un copilas de doi ani, insa ilustratia si mai ales realizarea tipografica sunt de-a dreptul spectaculoase: paginile colorate si cartonate ale cartii sunt mestesugit asamblate manual, in forme tridimensionale, care, la rasfoirea volumului, fac ca animalele realmente sa… prinda a se misca! De-aici si denumirea colectiei.
Pret carte: 27,90 RON Reducere: 30% = 8,37 RON Precomanda: 19,53 RON
 
Rica Iepurica te invata CULORILE (Rica Iepurica te invata)
Colectia : Rica Iepurica te invata
Ilustratii : Javier Inaraja
Coperta : cartonata, color, decupata
Pagini : 12, color, cartonate, decupate
Format (cm) : 19 x 19
Stare carte : disponibila din Decembrie 2008
Te-ai gandit vreodata cum sa faci ca sa tii minte culorile? Daca nu, cartea noastra iti intinde o mana de ajutor. Cu cateva vorbe iscusite ?i cu un inva?ator pe care sa-l indragesti de la prima vedere, cartea o sa te imprieteneasca negresit cu fiecare dintre culorile astea. Si asa, deodata, toate o sa ti se para mai lesne de tinut minte si… mai vesele!
Pret carte: 16,90 RON Reducere: 30% = 5,07 RON Precomanda: 11,83 RON
 
Rica Iepurica te invata NUMERELE (Rica Iepurica te invata)
Colectia : Rica Iepurica te invata
Ilustratii : Javier Inaraja
Coperta : cartonata, color, decupata
Pagini : 12, color, cartonate, decupate
Format (cm) : 19 x 19
Stare carte : disponibila din Decembrie 2008
Te-ai gandit vreodata cu ce seamana fiecare dintre primele zece numere? Daca nu, cartea noastra iti intinde o mana de ajutor. Cu cateva vorbe iscusite ?i cu un inva?ator pe care sa-l indragesti de la prima vedere, cartea o sa te imprieteneasca negresit cu fiecare dintre cifrele astea. Si asa, deodata, toate o sa ti se para mai lesne de tinut minte si… mai vesele!
Pret carte: 16,90 RON Reducere: 30% = 5,07 RON Precomanda: 11,83 RON
 
Rica Iepurica te invata OPUSELE (Rica Iepurica te invata)
Colectia : Rica Iepurica te invata
Ilustratii : Javier Inaraja
Coperta : cartonata, color, decupata
Pagini : 12, color, cartonate, decupate
Format (cm) : 19 x 19
Stare carte : disponibila din Decembrie 2008
Mare sau mic? Deasupra sau dedesubt? Aproape sau departe? Cine sa le mai inteleaga si sa le mai stie pe toate? Cu cateva vorbe iscusite ?i cu un inva?ator pe care sa-l indragesti de la prima vedere, cartea o sa te imprieteneasca negresit cu fiecare dintre opusele astea. Si asa, deodata, toate o sa ti se para mai lesne de tinut minte si… mai vesele!
Pret carte: 16,90 RON Reducere: 30% = 5,07 RON Precomanda: 11,83 RON
 
Rica Iepurica te invata VOCALELE (Rica Iepurica te invata)
Colectia : Rica Iepurica te invata
Ilustratii : Javier Inaraja
Coperta : cartonata, color, decupata
Pagini : 12, color, cartonate, decupate
Format (cm) : 19 x 19
Stare carte : disponibila din Decembrie 2008
Ai auzit de vocalele A, E, I, O, U? Te-au speriat cumva si nu stiai cum sa le tii minte? Cu cateva vorbe iscusite ?i cu un inva?ator pe care sa-l indragesti de la prima vedere, cartea o sa te imprieteneasca negresit cu fiecare dintre ele. Si asa, deodata, toate patru o sa ti se para mai lesne de tinut minte si… mai vesele!
Pret carte: 16,90 RON Reducere: 30% = 5,07 RON Precomanda: 11,83 RON
 
Animale domestice (Animalele lumii)
Colectia : Animalele lumii
Ilustratii : Francisco Arredondo
Coperta : cartonata, color, decupata
Pagini : 24, color, cartonate, decupate
Format (cm) : 19 x 19
Stare carte : disponibila din Decembrie 2008
Cum isi cheama mama-gaina puii? Dar cum ii raspund acestia? Si puiul calului cum se numeste? Bobocii de gasca vor ramane cumva galbiori toata viata? Te-ai intrebat asa ceva pana acum si n-ai aflat raspuns? Atunci deschide repejor cartea noastra, frumos ilustrata si doldora de raspunsuri!
Pret carte: 19,90 RON Reducere: 30% = 5,97 RON Precomanda: 13,93 RON
 
Animale salbatice (Animalele lumii)
Colectia : Animalele lumii
Ilustratii : Francisco Arredondo
Coperta : cartonata, color, decupata
Pagini : 22, color, cartonate, decupate
Format (cm) : 19 x 19
Stare carte : disponibila din Decembrie 2008
Poti sa deosebesti zebrele cele dungate intre ele? E vreun animal mai inalt decat girafa? Si cum se poarta tata-leu cu puii lui? Le place apa puilor de elefant? Te-ai intrebat asa ceva pana acum si n-ai aflat raspuns? Atunci deschide repejor cartea noastra, frumos ilustrata si doldora de raspunsuri!
Pret carte: 19,90 RON Reducere: 30% = 5,97 RON Precomanda: 13,93 RON
 
Puisorul curios (Animale… animate!)
Colectia : Animale… animate!
Text : Gordon Volke
Ilustratii : Robert Toon
Coperta : cartonata, color
Pagini : 16, cartonate, color
Format (cm) : 21 x 26
Stare carte : disponibila din Februarie 2009
Afland de la mama lui, Gaina, ca fiecare vietuitoare are, peste zi, o ora numai a ei, Puisor porneste, curios, a intreba animalele din ograda care ar putea fi ora lui. Iar aventura lui sfarseste prin… invatarea orelor! Si, desigur, descopera si care este ora lui. Ilustratia, dar mai ales realizarea tipografica sunt de-a dreptul spectaculoase: paginile colorate si cartonate ale cartii sunt mestesugit asamblate manual, in forme tridimensionale, care, la rasfoirea volumului, fac ca animalele realmente sa… prinda a se misca! Iar pe Purcelus , care trage de zor la aghioase, chiar il poti auzi cum… sforaie! Fara gluma!
Pret carte: 27,90 RON Reducere: 30% = 8,37 RON Precomanda: 19,53 RON

sa ne mai si amuzam…

Reteta pentru un an bun
11deb0d.gif
Se iau 12 luni si se curata foarte bine de amaraciune, mandrie, ura, invidie,
frica, irascibilitate si stres.

Se imparte fiecare luna in 28-31 zile, dupa caz, astfel ca proviziile sa ajunga exact 1 an!

11deb7b.gif
Fiecare zi se prepara separat: 1 parte munca, 1 parte liniste, 1 parte umor.


Se mai adauga 3 linguri optimism, 1 lingurita toleranta, un praf de bun simt si… o picatura de speranta!

a97c939.gif

Peste aluatul astfel obtinut se toarna apoi


dragoste
din belsug… 11deb49.gif

Preparatul gata facut se aseaza pe farfurie si se impodobeste cu frunzulite de curaj si incredere in sine.
11deb3f.gif

Se serveste zilnic, cu bucurie, alaturi de ceasca de cafea
din fiecare dimineata!

Prezenta reteta nu se compenseaza, ea este gratuita si se transmite liber de la om la om  

Cu plugusorul

Se mai scurge-un an din via?? ca un fulger f?r? fum
?i natura ?i prelinge albul v?l pe-ntinsul drum,
ns? vremea mnioas? ce-a sc?pat vntul din ham
Nu-i o piedic? n calea ur?torilor de neam.

Prin z?pada spulberat? de un vnt umblnd haihui
Ce-a f?cut din str?zi ?i case v?i ?i mun?i cu pisc albui,
Cinci b?ie?i de vrste caste au pornit din zori de zi
S? ureze pe la fete plugu?or de bucurii.

mbr?ca?i cu cizmuli?e, cu c?ciuli de animal
?i bundi?e c?lduroase ca str?bunul Decebal,
?i croiesc vnjos c?rarea prin troienele de nea,
Parc?-i v?d ca cinci oi?e cum trec strada-n fa?a mea.

S-au oprit lng? fereastra casei unui bun vecin
Unde fetele cochete mbr?cate-s n poplin ,
?i-?i desfac echipamentul ce-i ajut? la urat
Preg?tit de luni de zile ?i p?strat la loc uscat.

Cel mai mare-n geam propte?te un buhai din doage mici,
Iar un altul ?i ntinde biciul lung cu sfic de-arnici,
Iar mezinii scot talange de sub bundele de foc
Ca s?-nceap? ur?tura de bel?ug ?i de noroc.

Zbrnie din chingi buhaiul n acord de clopo?ei
?i se-ngeam?n? cu vorbe colindate-n cor de trei,
Iar din bici pocne?te zarea cu un ?uierat duios
Purtnd anului solie printr-un plugu?or frumos.

Apoi gazda bucuroas? i pofte?te-n casa ei,
Cu colaci s? i cinsteasc?, cu vin ro?u ?i cinci lei,
?i-ale gazdei fete cat? ochii celui mai b?rbat
Ce s-a rumenit la fa??; cred c? vntu-i vinovat.

29 Decembrie 2008
Marcel Cuperman

Cat economisiti daca stati acasa de revelion…:):):):)

Preturile la ofertele pentru Revelionul 2008 variaza in functie de destinatie. Cele mai solicitate, la sfarsitul acestui an, au fost excursiile exotice.

Revelion in Grecia

Dupa ce multi romani au fost in Grecia in vacanta de vara, este randul Revelionului sa fie in centrul atentiei, in aceeasi locatie. Sunt propuse oferte la preturi mici , ca de exemplu o vacanta in Cretade Revelion te costa 440 de euro pentru 9 zile. Sunt incluse transportul cu autocarul, cazarea la hotel de 3 stele, micul dejun, cina festiva si 3 excursii la cateva obiective turistice.

Pentru aproape 400 de euro poti sta numai cinci zile in Corfu, insa intr-un hotel de 5 stele. In prt intra boletul de avion, cazarea la hotel cu demipensiune. Pentru cina festiva de Revelion va trebui sa mai scoti din buzunar cam 55 de euro.

Revelion in Thailanda

Cei care isi doresc o vacanta exotica pe o perioada mai lunga de timp pot alege o vacanta in Thailanda. Preturile variaza cam intre 1200 si 1500 de euro si includ ghidul, cazarea, micul dejun, biletul de avion. Cina festiva de Revelion te costa in plus cam 50 euro. Excursiile optionale din timpul sejurului sunt propuse intre 10 si 30 de euro : Marele Palat, Templele lui Buddha lungit, Piata Plutitoare, cea mai inalta pagoda din lume Phra Pathom Chedi, dansuri populare thailandeze la Nong Nooch Village, etc.

Revelion in Barcelona

barcelona111Cei care isi doresc sa inceapa noul an intr-un oras european , pot alege Barcelona. Vei avea ocazia sa vizitezi o multime de atractii turistice ale orasului, precum  La Pedrera, Rambla, Plaza de Colon, Catedrala Sagrada Familia , etc. Se fac de asemenea excursii in apropierea Barcelonei, unde exista alte locuri frumoase si preferate de straini.

Pentru 670 de euro beneficiezi de transport cu avionul, 5 nopti de cazare cu mic dejun intr-un hotel de 4 stele, tur de oras si insotitor de grup. Pe 31 decembrie vei lua parte la cina festiva de Revelion, in incinta hotelului.

 

Iubito

 
Iubito
a? vrea s? mu?c
din buzele tale ca dintr-un m?r.
Nu-mi pas? c? te doare,
vreau s?-?i simt
buzele tale tremurnd de durere
?i s?-?i simt sngele
curgnd pe buza mea;
sngele t?u cald,
poate a?a o s?-mi astmp?r
foamea de tine,
foamea de trupul t?u,
foamea de fericirea de a te ?ti
doar a mea.
Dac? a? putea ?i-a? fereca trupul
ntr-o lacrim?….
Cine s? vrea s? plng??
Doar eu te-a? p?stra
ascuns? sub gean?
precum vechile piramide
trupurile faraonilor.

Despre Sf.Vasile cel Mare

 

Povestea numelor

 
 
 

 

Vasile – Luna ianuarie incepe cu praznicul Sf. Vasile cel Mare (sarbatorit si pe 30, ca unul dintre cei trei Sf. Ierarhi). Numele, foarte raspandit in toata lumea crestina, provine din grecescul basileios, ce la randul lui sta in legatura cu basileos, "rege", "imparat", "bazileu". Latinii l-au redat prin Basilius. La noi e curenta astazi forma Vasile (la vechiul Vasilie pare sa fi renuntat chiar si conservatoarea limba bisericeasca), cu prescurtarea populara Sile . Feminine ca Vasila sau Vasilca se intalnesc astazi destul de rar, fiindu-le preferat mai gratiosul Vasilica. Diminutivele mai frecvente sunt Vasilica si Sica/Sica.

 

Sf. Vasile cel Mare

Sf. Vasile episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanti parinti ai bisericii ortodoxe, si totodata unul dintre cei mai mari teologi crestini.
El s-a nascut in Pont in jurul anului 329 si a murit in Cezarea in ziua de 1 Ianuarie 379.
El provine dintr-o familie crestina binecunoscuta: tatal sau Sf. Vasile cel Batran a fost un renumit invatator in Pont, iar sora sa Macrina si fratele sau Grigore din Nyssa au devenit deasemenea sfinti.
Sf. Vasile a studiat in Cezarea iar mai apoi la Constantinopol si Atena, remarcandu-se inca de tanar prin profunde cunostinte in filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica.
La Atena a legat o stransa prietenie cu Grigore Nazianzus care a fost intotdeauna impresionat de inteligenta si spiritul sau profund.
Sf. Vasile a devenit apoi un stralucit profesor in NeoCezarea.
Sub influenta sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserica, iar episcopul Cezareii, Dianius, care il aprecia deosebit de mult il incurajeaza sa accepte o slujba bisericeasca.
In cautarea cailor spre perfectiune, Vasile viziteaza multe manastiri din Egipt, Siria, Palestina si Mesopotamia. La intoarcerea in Pont el infiinteaza o manastire pe malul Iris-ului.
Scrierile sale din acea perioada pun bazele vietii monahale sistematice si de aceea Sf. Vasile este considerat parintele monahismului oriental.
Dupa moartea lui Dianius, Eusebius devine episcop, care la randul sau incearca sa-l convinga pe Vasile sa devina preot, si in cele din urma ii ofera o inalta slujba in cadrul episcopiei, care ii da ocazia sa-si arate in plenitudine deosebitele sale calitati spirituale si intelectuale.
In acest timp Vasile exercita o mare influenta atat in randul conducatorilor statului cat si a populatiei si clerului.
El incepe o apriga polemica impotriva arianismului si a altor miscari eretice.
La 14 Iunie 370, Sf. Vasile este ales episcop al Cezareii, cel mai important sustinator al sau fiind Grigore Nazianzus.
In aceasta inalta functie el era totodata Mitropolit al Capadociei si Exarh al Pontului, autoritatea sa intinzindu-se intre Balcani, Mediterana, Marea Egee si pana la Eufrat.
El a depus un enorm efort in organizarea bisericii si a luptat pentru drepturile clerului, totodata punand un mare accent pe temeinica pregatire canonica si spirituala a preotilor.
O mare atentie a acordat Sf. Vasile paturii sarace si celor oprimati, initiind nenumarate acte de caritate.
Incepand din anul 373, o serie de evenimente intristeaza viata sa, incepand cu moartea fratelui sau Grigore si ruptura cu Grigore Nazianzus. La acestea se adauga situatia generala din Imperiul Roman si atacurile gotilor.
Sf. Vasile moare in anul 379, iar la inmormantarea sa participa un imens numar de crestini, evrei, pagani, localnici si straini, ca dovada a marii sale popularitati.

Scrierile sale au o mare importanta teologica si au fost traduse pe tot globul.
Sf. Vasile a scris citeva carti impotriva lui Eunomius si a arianismului in general, in care apara teza Trinitatii.
In "De Spiritu Sancto" Vasile trateaza despre Sfantul Duh si combate anumite miscari din Macedonia care negau existenta Duhului Sfant.
El a sris deasemenea un mare numar de lucrari exegetice despre Psalmi, Isaia si Iov, un numar de 24 predici si multe discursuri.
Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie si un numar de 366 epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.
O alta importanta scriere este Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

Sf. Vasile este unul dintre "Cei Trei Capadocieni" (alaturi de Grigore din Nyssa si Grigore Nazianzus) fiind totodata si cel mai important dintre ei.

Sf. Vasile este serbat pe data de 1 Ianuarie si deasemenea pe 30 Ianuarie impreuna cu Sf. Ioan Gura de Aur (Chrysostom) si Sf. Grigore (Nazianzus) (Sfintii Trei Ierarhi – sarbatoare hotarata in 1081 de catre Ioan Patriarhul Constantinopolului in memoria acestor trei mari sfinti si teologi ortodocsi).
 

Revelionul, istoric

Stabilirea religioas? a datei de 1 ianuarie ca nceput de an a avut loc pentru prima dat? n 1691 prin papa Inocen?iu al XII-lea. nainte Cr?ciunul avea rolul nceputului de an nou.
n liturghia romano-catolic? 1 ianuarie repezint? o octav? de la Cr?ciun, astfel aceast? zi este dedicat? Fecioarei Maria. n acela?i timp n a opta zi de la na?tere sunt amintite n Evanghelie (Luca 2,21) Circumcizia ?i denumirea pruncului Isus – la fel ?i n bisericile evanghelice. n biserica ortodox? la 1 ianuarie este ?i ziua Sfntului Vasile, episcop de Cesarea.

S?rb?toarea Cr?ciunului deschide o perioad? de 12 zile care se ncheie la 6 ianuarie, odat? cu Botezul Domnului . Aceast? perioad? era, n Evul Mediu, una n care toat? lumea petrecea ncontinuu, tot acum avnd loc ?i multe mariaje. O parte din manifest?rile specifice s?rb?torilor p?gne, precum cele ale saturnaliilor din imperiul roman, s-au p?strat n diverse forme, de aici provenind ?i obiceiul de a purta m??ti sau de a participa la baluri mascate. William Shakespeare a intitulat o pies? de a sa A dou?sprezecea noapte, referindu-se la aceast? perioad? de s?rb?toare.

De la prima zi de Cr?ciun pn? la Boboteaz?, se mpodobea bradul sau crengu?e verzi, sau se ag??au de u?i cununi mpodobite cu fructe, cereale, dulciuri.

Tot n perioada dintre Cr?ciun ?i Boboteaz? lumea ?i ofer? daruri, iar, n unele regiuni, precum cele nordice, copiii primesc de la Mo? Cr?ciun cte un dar n fiecare dintre cele dou?sprezece zile. n Statele Unite se aprind lumn?ri n fiecare dintre aceste dou?sprezece zile ?i se cnt? versete biblice specifice perioadei. Nu lipsesc nici mnc?rurile tradi?ionale care se servesc n fiecare noapte. n cea de a 12-a noapte se despodobea bradul ?i casa, iar lumea ?i relua cursul normal al vie?ii de zi cu zi.

n Marea Britanie precum ?i n ??rile care au f?cut parte cndva din imperiul britanic, dar ?i n alte ??ri, are loc Boxing Day , o zi n care sunt oferite daruri pentru cei s?raci. ntr-o povestire a sa, Charles Dickens aminte?te despre cum era aceast? zi n epoca elisabetan?. Astfel, de la mas? nu lipseau preparate precum budinca de prune, friptura de gsc?, totul stropit cu wassail, un punci puternic condimentat care sem?na cu cedrul. B?utura, specific? ??rilor anglo-saxone, ?i trage numele de la sintagma w?s h?il care nseamn? S?n?tate! sau S? fii s?n?tos!.

S?rb?torile se ncheiau pe 6 ianuarie, atunci toate urmele s?rb?torilor erau ndep?rate, iar unii chiar credeau c? e semn de ghinion dac? decora?iunile nu erau date jos la aceast? dat?.

Revelionul se s?rbatore?te, n fiecare an, timp de 13 ore pe ntreaga planet?. Primii care vor intra n anul 2008 vor fi locuitorii din insulele Kiribati situate n Oceanul Pacific, pe linia ecuatorului. Cincisprezece minute mai trziu, adic? la ora 12.15 (ora Romniei) locuitorii insulelor din Noua Zeeland? vor bea ?ampanie, iar australienii se vor mbr??i?a abia la ora 15.00, ora Romniei. Ultimii care vor intra n Noul An vor fi cei din Honolulu, Tahiti ?i cei care locuiesc n Samoa American?. Ei vor lansa artificiile abia la ora 13.00 – pe 1 ianuarie n Romnia.

n Japonia, China ?i India…

Revelionul este pu?in diferit. Spre exemplu chinezii nu s?rb?toresc niciun Revelion pe 31 decembrie spre deosebire de restul lumii. Anul Nou chinezesc este celebrat n fiecare an n primavar? – Festivalul Prim?verii este celebrat n func?ie de un calendar vechi de peste 4000 de ani.

Japonezii n schimb s?rb?toresc pe 31 decembrie Shogatsu. n fiecare an, n noaptea dintre 31 decembrie ?i 1 ianuarie, clopotele templelor budhiste bat de 100 de ori pentru anul vechi ?i de nc? 100 de ori pentru noul an. Anul Nou reprezint? o ocazie special? pentru niponi. Ei se adun? n temple ?i doneaz? bani pentru bun?starea ?i siguran?a viitorului.
?i japonezii ?i chinezii au ns? o supersti?ie comun?. Ei cred c? n prima lun? din an spiritele rele sunt eliberate pe p?mnt ?i nu pot fi alungate dect cu lumin?.

n India, tradi?iile difer? de la o regiune la alta. Hindu?ii nu s?rb?toresc Revelionul nici n acela?i fel, nici n acela?i timp. Astfel n nordul Indiei, oamenii se mpodobesc cu flori colorate , n sud mamele pun mncare ?i daruri speciale ntr-o cutie destinat? copiilor iar n India central? pe fiecare cl?dire sau cas? se arboreaz? steaguri portocalii. n vestul Indiei, Anul Nou este s?rb?torit la sfr?itul lunii octombrie, n acela?i timp cu festivalul Diwali.

n Israel, Vietnam ?i Europa…

Tradi?iile ?i obiceiurile sunt savuroase dar extrem de diferite. n Vietnam, Anul Nou se nume?te Tet Nguyen Dan sau, mai simplu, Tet.

Nu pic? niciodat? n aceea?i dat?. Poate ncepe ntre 21 ianuarie ?i 19 februarie n func?ie de lun?. Vietnamezii cred c? n noaptea dintre ani, zeul care st? sub fiecare cas? ?i supravegheaz? mersul lucrurilor tot anul, se ridic? la cer ?i spune ct de bun ?i rau a fost fiecare membru al familiei.

n Israel, Anul Nou se nume?te Rosh Hashanah. Este o perioad? sacr?, cnd oamenii se gndesc la ceea ce au f?cut r?u n trecut ?i promit c? vor fi mai buni n viitor. Ceremonii speciale au loc n sinagogi, iar oamenii ?i dau cadouri reciproc.

Europa este un spa?iu al supersti?iilor ?i farmecelor. De la monedele din buzunar pn? la farfuriile sparte ?i costuma?iile speciale, europenii s?rb?toresc n mod diferit nceputul Anului Nou.

Danezii tradi?ionali?ti stau acas? cu familia, iar tinerii se ntlnesc cu prietenii, la artificii ?i ?ampanie. De la masa de Revelion nu lipsesc pr?jiturile cu mar?ipan, n form? circular?, kransekage. Danezii urm?resc cu mare aten?ie mesajul de anul nou al reginei, la televizor. Momentul culminant este cel n care ceasul din prim?ria Copenhag?i ajunge la ora 00:00 fix, iar miile de oameni aduna?i n pia?? ?i aprind artificiile.

n Ecuador, oamenii poart? haine galbene, astfel nct s? atrag? norocul. De asemenea, pentru a fi s?n?to?i, m?nnc? 12 struguri, iar pentru a-?i asigura c?l?toriile dorite n noul an se plimb? cu o valiz? n jurul casei.

Francezii numesc Revelionul ?i Sfntul Silvestru. De la aceast? s?rb?toare nu lipse?te foie gras ?i ?ampania. Francezii prefer? s? petreac? al?turi de familie sau prieteni, dar nu refuz? nici o invita?ie la bal, soiree dansante, dac? aceasta apare. ?i francezii ncheie cu s?rb?torile pe 6 ianuarie, zi n care se servesc diverse tipuri de pr?jituri, specifice fiec?rei regiuni a Fran?ei.

Cel mai mare Revelion european, la Poarta Brandenburg

Germanii numesc Revelionul tot Silvestru, ca francezii. Berlinul g?zduie?te n fiecare an cea mai mare s?rb?toare n strad? din Europa, care adun? peste un milion de oameni, locul central al acestei s?rb?tori fiind Poarta Brandenburg, de unde se lanseaz? artificii. Germanii chiar ?i-au f?cut o reputa?ie de mari cheltuitori de artificii.

n Liban, oamenii s?rb?toresc cu brnz? ?i vin, mpreun? cu familia ?i prietenii.

Olandezii s?rb?toresc cu col?una?i fier?i n ulei, numi?i oliebollen, precum ?i cu felii de m?r pr?jit, numite appelbeignets.

Ru?ii ?i ucrainenii mpodobesc bradul sau molidul de Cr?ciun, iar copiii l a?teapt? pe Ded Moroz, un fel de Mo? Cr?ciun a c?rui sanie e tras? de trei cai, n loc de reni.

Familiile se ntlnesc n jurul unor mese foarte mbel?ugate, fac tot felul de ur?ri ?i ?i spun dorin?ele pentru noul an. Membrii familiei ?i ofer? daruri, precum ?i celor invita?i care nu sunt din familie. Acest obicei este cu stricte?e respectat ?i nimeni nu ndr?zne?te s? l ncalce.

Malanka este s?rb?toarea ucrainean? pentru Revelion, numele provenind de la s?rb?toarea Sfintei Melania. n aceast? noapte, colind?torii tradi?ionali merg din cas? n cas?, cntnd sau jucnd diferite scenete.

Spaniolii preg?tesc o pr?jitur? numit? Rosca de reyes, similar? pr?jiturii regelui din ??rile anglo-saxone, n timp ce francenzii au Galette des Rois, o pr?jitur? pentru trei regi. Aceast? pr?jitur? are n mijlocul s?u o mic? figurin? care l ntruchipeaz? pe micul prunc, iar cel care g?se?te aceast? figurin? atunci cnd se mparte pr?jitura devine rege ?i poart? o coroan? de hrtie pentru ntreaga zi. Spaniolii servesc la masa de Revelion creve?i, miel sau curcan. Pentru ei este foarte important s? poarte ceva ro?u, pentru a fi noroco?i n noul an.

Turcii ?i decoreaz? casele ?i str?zile cu ghirlande luminoase, iar unii ?i mpodobesc casa chiar cu mici arbori ornamentali pe care i decoreaz?, asemenea bradului de Cr?ciun. De asemenea, ?i fac mici daruri, organizeaz? mese festive n familie, prilej cu care servesc friptur? de curcan, dar ?i alte preparate precum humus, musaca ?i alte feluri tradi?ionale de mncare.

Aproape tot mapamondul s?rb?tore?te revelionul n noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, fiind adoptat oficial, mai peste tot, calendarul gregorian.

O parte dintre ??rile cu popula?ie majoritar ortodox? a trecut de la calendarul iulian la cel gregorian, astfel c? 1 ianuarie este prima zi a anului ?i pentru cre?tinii din Bulgaria, Cipru, Egipt, Grecia, Polonia, Romnia, Siria ?i Turcia.

Pentru ??rile ortodoxe care p?streaz? calendarul iulian, noul an ncepe pe 14 ianuarie, conform anului civil alcalendarului gregorian. n ??ri precum Rusia, Georgia, Serbia , noul an civil este s?rb?torit pe 1 ianuarie, dar, din punctul de vedere al religiei, noul an este s?rb?torit ?i pe 14 ianuarie.

Pentru chinezi, noul an are loc la luna plin?, care are loc cu opt s?pt?mni nainte de venirea prim?verii, iar data variaz? ntre 21 ianuarie ?i 21 februarie, conform calendarului gregorian.

Conform vechiului calendar roman, noul an ncepea pe 1 martie. Iulius Cezar a decis ca anul nou s? nceap? pe 1 ianuarie, n anul 45 dup? Hristos.

n Evul Mediu, unele s?rb?tori importante religioase constituiau ?i prima zi a anului. Anul nou, care ncepea pe 25 decembrie, a fost folosit n Germania ?i Anglia n secolul al XIII-lea ?i n Spania din secolul al XIV-lea pn? n secolul al XVI-lea.

Alte s?rb?tori religoase care au fost punct de pornire al anului au mai fost 25 martie, Bunavestire, dat? introdus? de Dionisie Exiguul n anul 525. Aceast? s?rb?toare a fost prima zi din an n Anglia pn? la 1 ianuarie 1752, cu excep?ia Sco?iei. O alt? dat? pentru prima zi a anului a fost ?i Vinerea Mare, numai c? aceast? dat? nu a fost p?strat? deoarece nu era una fix?, variind de la un an la altul.

n final, ziua n care Iisus a fost dus pentru circumscriere la biseric? a fost aleas? ca prima zi a anului, zi care a fost adoptat? treptat de diferite ??ri ca prima zi a anului civil. Printre primele state care au adoptat aceast? dat? se num?r? Vene?ia, n 1522, Suedia n 1529, Germania n 1544, Spania ?i Portugalia n 1556, Prusia, Danemarca ?i Norvegia n 1559, Fran?a n 1564, Olanda n 1576, Sco?ia la 1600, Rusia la 1700, Marea Britanie la 1752.

 
 
Preluare de pe blogul  Cristinei
 

Obiceiuri de Anul Nou in Banatul Montan

n zona Banatului Montan, de Anul Nou se practic? obiceiul prin care se ureaz? gospodarilor s?n?tate, rod n munc?, spor la animale, transmite corespondentul Amos News.

Cel mai cunoscut, de altfel n toat? ?ara, este PLUGUL sau Plugu?orul – un str?vechi obicei cu caracter strict agricol. Fiindc? n acest an nu este z?pad?, ur?torii vor pune plugului ro?i ?i vor pleca pe la casele oamenilor. De obicei, plugul real sau special f?cut din lemn, era pus pe o sanie.

n ziua de Anul Nou, tinerii nso?ind o imita?ie mpodobit? de plug sau chiar un plug r?sturnat ?i tras pe dou? roate de cte doi sau mai mul?i boi umbl? pocnind din bice, din cas? n cas? recitnd versurile binecunoscute ale ocupa?iei agricole: aratul, sem?natul, seceratul, c?ratul, m?cinatul, coacerea pinii, iar n ncheiere urarea de s?n?tate, de bine ?i un an fericit. Este de la sine n?eles c? gazda i serve?te pe ur?tori cu r?chie fiart? cu zah?r ?i scor?i?oar?, cu crna?i pr?ji?i ?i tradi?ionalele ,,me?pai?uri- pr?jituri mici ?i delicioase a c?ror re?et? este ?inut? secret? de fiecare familie n parte.

Un produs tradi?ional dulce n Banat de s?rb?torile de iarn? este pl?cinta din aluat romnesc nedospit, aluat din care se ntinde o foaie aproape transparent? ?i peste care se presar? ludaie ras? cu zah?r (dovleac dulce ?i ro?u) sau brnz? dulce cu stafide ?i smntn? sau mere. Se strope?te cu ulei, se ruleaz? ?i se coace la cuptor rezultnd o pl?cint? superdelicioas?. Cnd vin colind?torii, se practic? ?i SEM?NATUL de Anul Nou ?i const? n aruncarea de boabe gru peste ur?tori prin cas?. A doua zi, grul este strns ?i este pus la ncol?it.

Un alt obicei practicat de romii de la marginea localit??ilor este VASILICA. Se ia un cap de porc, se mpodobe?te ?i machiaz? ?i se folosesc pentru asta crengu?a de brad, cerceii, salba ?i leg?tura de cap. Cu acesta se ,,joac? Vasilica adic?, se cnt? sau se recit? un cntec cunoscut ?i nu de pu?ine ori plin de glume deocheate la adresa gazdei sau a nevestelor ,,care au c?lcat strmb- adic?, au fost infidele.

SORCOVA este un obicei de Anul Nou practicat de copii. Se fac n schimbul unor compensa?ii (mai ales bani), ur?ri de mul?i ani cu s?n?tate.
n acela?i timp, babele ?i fetele nem?ritate nu stau degeaba. n seara care precede Anul Nou, sunt practicate o seam? de datini ?i credin?e cu referire la mersul vremii ?i mai ales la soarta tinerilor.

CALENDARUL de ceap?
n seara din ajunul Anului Nou se ia o ceap? ?i se taie n 12 buc??i reprezentnd lunile anului. n albiu?ele desf?cute ?i numite pentru fiecare lun? se pune sare. Care va avea mai mult? apa se crede c? va fi luna cea mai ploioas?. Dac? vreuna din albiu?e nu las? ap?, marcheaz? o lun? secetoas?.

PUN?ILE cnd toca popa n ajunul Anului Nou, fetele se duceau dup? crengu?e de m?r dulce s? fac? din ele pun?i, n credin?a c? vor visa noapte ursit?. Pun?ile prevesteau fetelor n diminea?a Anului Nou cum vor fii viitori lor b?rba?i. Dac? puntea va fi cu chid? (brum?) e semn c? fata va lua om bogat, altfel va lua om s?rac. Unii fl?c?i furau pun?ile fetelor, a?a c? pentru ele era semn, c? n acel an vor pierde rnduiala m?ritatului.

V?RGELATUL se practic? n ajunul Anului Nou. Pe mas? sub str?chini sau ulcele erau puse anumite obiecte, bani, gru, oglind?, pieptene , ac, pine, etc. Fata sau b?iatul ridic? trei oale ( str?chini ) ?i dac? iese la iveal? acul, pinea ?i pieptenul, nseamn? c? va lua om bogat, dar jimbat. Se f?cea haz dac? erau nimerite obiecte ce semnificau defecte.

PERII PE FOC se pun pe vatra ncins? sau pe plita cuptorului doi peri din spinarea porcului, unul reprezentnd o fat?, cel?lalt un b?iat. Dac? perii arznd se dep?rteaz?, tinerii nu se iau. Dac? se apropie r?cindu-se e semn de mpreunare.

SEMIN?E DE CNEP? se pun pe plit? sau n vatr? pentru ai casei. Dac? s?mn?a plesnit? va s?ri n foc sau la u??, e semn c? omul va muri. Dac? va s?ri la icoan?, e semn bun. Se mai puneau semin?e pentru vitele din curte ?i chiar pentru sem?n?turi.

Semin?ele plesnite erau amestecate diminea?a cu altele ?i se d?deau la lighioane urndu-le: ,, S? tr?iasc?, S? creasc?, s? se pr?seasc?, ca frunza-n codru, ca nisipul n mare.

NUM?R?TOAREA PARILOR se f?cea n noaptea de Anul Nou, de la 10 la 1. Parul cu num?rul 1 se nsemna cu un fir ro?u. Diminea?a se observau parii. Dac? acel par nsemnat nu avea coaj?, ursitul va fi s?rac, dac? parul era nalt ?i sub?ire, b?rbatul va fi frumos, calit??ile ursitului fiind categorisite n func?ie de parul nsemnat.

SCULAREA VITELOR era f?cut? n ajun de fata de m?ritat, care mergea n grajdul vitelor ?i d?dea cu piciorul ntr-un bou zicnd: ,, Hai B?lan, ?st an ! Alt an ! la a cta lovitur? se scula boul, se marca numeric anul n care se va m?rita fata.

OGLINZILE erau puse de fetele de m?ritat n noaptea din ajunul Anului Nou. n cele patru col?uri ale oglinzii erau aprinse lumn?ri. Fata se dezbr?ca pn?-n bru, se despletea, apoi ocolea oglinda de trei ori. Privea n ea ?i ?i vedea soarta. Dac? lua v?duv, l vedea nconjurat de copii, dac? va muri ?i nu va mai avea soart?, va observa un co?ciug.

CEARA N AP? era obicei practicat tot n seara ajunului de Anul Nou. Se puneau dou? pic?turi de cear? ?i se agita vasul. Dac? pic?turile de cear? se apropiau, era semn c? tinerii se vor lua.

GRUL ?I NUIAUA DE ALUN prin invoca?ie textul se apropia de descntecul vr?jilor. n timp ce se arunca gru peste un cote?, se b?tea cu nuiaua de alun ?i se zicea: ,, Tu, b?? de alun / S? mi-l ar??i mine / Venind ca un nebun.

OASELE r?mase de la piftii erau luate de fat? ori de b?iat ?i numite pentru acest an, la anul, sau la doi ani. Apoi era strigat cinele. Pe care os punea nti gura, atunci se credea c? se va m?rita fata. ntr-o alt? variant? a obiceiului, fata lua oase pe care le numea cu numele b?ie?ilor care o pl?ceau. Pe care os punea cinele nti gura, pe acel b?iat l va lua fata.

L?TRATUL CINILOR auzit de fata care ie?ea de la masa Sf. Vasile era semn c? ntracolo se va m?rita. Fata care auzea l?tratul cinelui b?trn, va lua un om vrstnic, iar care auzea l?tratul unui c??elandru, va lua om tn?r.

La Anul Nou se obi?nuie?te s? fie ridica?i copiii sub un an la grind?. P?rin?ii copiilor aduc, la mas?, plocon. Moa?a ia pruncul ?i ?inndu-l vertical l ridic? de trei ori cu capul pn? la grind?, urndu-i s? creasc? mare ?i voinic, s? fie norocos ?i s?n?tos. Apoi se a?eaz? la mas? ?i petrec. La plecare moa?a d?ruie?te pe copil cu bani ?i mbr?c?minte.

Se credea c? aceluia care str?nuta n noaptea de Anul Nou i va merge bine, iar p?rin?i i numeau vitele din curte, socotind c? are noroc la ele. Nu se mnca g?in?, crezndu-se c? rcie napoi ?i nu-?i va merge bine. Pentru fine?ea fe?ei fetelor, masa de Anul Nou ncepe cu r?cituri, ( piftie ) sau cotoroage cum li se spun n Banat.

 
Autor : Vali POPOVICI

Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X