În zona Banatului Montan, de Anul Nou se practic? obiceiul prin care se ureaz? gospodarilor s?n?tate, rod în munc?, spor la animale, transmite corespondentul Amos News.

Cel mai cunoscut, de altfel în toat? ?ara, este PLUGUL sau Plugu?orul – un str?vechi obicei cu caracter strict agricol. Fiindc? în acest an nu este z?pad?, ur?torii vor pune plugului ro?i ?i vor pleca pe la casele oamenilor. De obicei, plugul real sau special f?cut din lemn, era pus pe o sanie.

În ziua de Anul Nou, tinerii înso?ind o imita?ie împodobit? de plug sau chiar un plug r?sturnat ?i tras pe dou? roate de câte doi sau mai mul?i boi umbl? pocnind din bice, din cas? în cas? recitând versurile binecunoscute ale ocupa?iei agricole: aratul, sem?natul, seceratul, c?ratul, m?cinatul, coacerea pâinii, iar în încheiere urarea de s?n?tate, de bine ?i un an fericit. Este de la sine în?eles c? gazda îi serve?te pe ur?tori cu r?chie fiart? cu zah?r ?i scor?i?oar?, cu cârna?i pr?ji?i ?i tradi?ionalele ,,me?pai?uri”- pr?jituri mici ?i delicioase a c?ror re?et? este ?inut? secret? de fiecare familie în parte.

Un produs tradi?ional dulce în Banat de s?rb?torile de iarn? este pl?cinta din aluat românesc nedospit, aluat din care se întinde o foaie aproape transparent? ?i peste care se presar? ludaie ras? cu zah?r (dovleac dulce ?i ro?u) sau brânz? dulce cu stafide ?i smântân? sau mere. Se strope?te cu ulei, se ruleaz? ?i se coace la cuptor rezultând o pl?cint? superdelicioas?. Când vin colind?torii, se practic? ?i SEM?NATUL de Anul Nou ?i const? în aruncarea de boabe grâu peste ur?tori prin cas?. A doua zi, grâul este strâns ?i este pus la încol?it.

Un alt obicei practicat de romii de la marginea localit??ilor este VASILICA. Se ia un cap de porc, se împodobe?te ?i machiaz? ?i se folosesc pentru asta crengu?a de brad, cerceii, salba ?i leg?tura de cap. Cu acesta se ,,joac? Vasilica” adic?, se cânt? sau se recit? un cântec cunoscut ?i nu de pu?ine ori plin de glume deocheate la adresa gazdei sau a nevestelor ,,care au c?lcat strâmb”- adic?, au fost infidele.

SORCOVA – este un obicei de Anul Nou practicat de copii. Se fac în schimbul unor compensa?ii (mai ales bani), ur?ri de mul?i ani cu s?n?tate.
În acela?i timp, babele ?i fetele nem?ritate nu stau degeaba. În seara care precede Anul Nou, sunt practicate o seam? de datini ?i credin?e cu referire la mersul vremii ?i mai ales la soarta tinerilor.

CALENDARUL de ceap?
În seara din ajunul Anului Nou se ia o ceap? ?i se taie în 12 buc??i reprezentând lunile anului. În albiu?ele desf?cute ?i numite pentru fiecare lun? se pune sare. Care va avea mai mult? apa se crede c? va fi luna cea mai ploioas?. Dac? vreuna din albiu?e nu las? ap?, marcheaz? o lun? secetoas?.

PUN?ILE – când toca popa în ajunul Anului Nou, fetele se duceau dup? crengu?e de m?r dulce s? fac? din ele pun?i, în credin?a c? vor visa noapte ursit?. Pun?ile prevesteau fetelor în diminea?a Anului Nou cum vor fii viitori lor b?rba?i. Dac? puntea va fi cu chid? (brum?) e semn c? fata va lua om bogat, altfel va lua om s?rac. Unii fl?c?i furau pun?ile fetelor, a?a c? pentru ele era semn, c? în acel an vor pierde rânduiala m?ritatului.

V?RGELATUL – se practic? în ajunul Anului Nou. Pe mas? sub str?chini sau ulcele erau puse anumite obiecte, bani, grâu, oglind?, pieptene , ac, pâine, etc. Fata sau b?iatul ridic? trei oale ( str?chini ) ?i dac? iese la iveal? acul, pâinea ?i pieptenul, înseamn? c? va lua om bogat, dar jimbat. Se f?cea haz dac? erau nimerite obiecte ce semnificau defecte.

PERII PE FOC – se pun pe vatra încins? sau pe plita cuptorului doi peri din spinarea porcului, unul reprezentând o fat?, cel?lalt un b?iat. Dac? perii arzând se dep?rteaz?, tinerii nu se iau. Dac? se apropie r?cindu-se e semn de împreunare.

SEMIN?E DE CÂNEP? – se pun pe plit? sau în vatr? pentru ai casei. Dac? s?mân?a plesnit? va s?ri în foc sau la u??, e semn c? omul va muri. Dac? va s?ri la icoan?, e semn bun. Se mai puneau semin?e pentru vitele din curte ?i chiar pentru sem?n?turi.

Semin?ele plesnite erau amestecate diminea?a cu altele ?i se d?deau la lighioane urându-le: ,, S? tr?iasc?, S? creasc?, s? se pr?seasc?, ca frunza-n codru, ca nisipul în mare”.

NUM?R?TOAREA PARILOR – se f?cea în noaptea de Anul Nou, de la 10 la 1. Parul cu num?rul 1 se însemna cu un fir ro?u. Diminea?a se observau parii. Dac? acel par însemnat nu avea coaj?, ursitul va fi s?rac, dac? parul era înalt ?i sub?ire, b?rbatul va fi frumos, calit??ile ursitului fiind categorisite în func?ie de parul însemnat.

SCULAREA VITELOR – era f?cut? în ajun de fata de m?ritat, care mergea în grajdul vitelor ?i d?dea cu piciorul într-un bou zicând: ,, Hai B?lan, ?st an ! Alt an ! “ la a câta lovitur? se scula boul, se marca numeric anul în care se va m?rita fata.

OGLINZILE – erau puse de fetele de m?ritat în noaptea din ajunul Anului Nou. În cele patru col?uri ale oglinzii erau aprinse lumân?ri. Fata se dezbr?ca pân?-n brâu, se despletea, apoi ocolea oglinda de trei ori. Privea în ea ?i î?i vedea soarta. Dac? lua v?duv, îl vedea înconjurat de copii, dac? va muri ?i nu va mai avea soart?, va observa un co?ciug.

CEARA ÎN AP? – era obicei practicat tot în seara ajunului de Anul Nou. Se puneau dou? pic?turi de cear? ?i se agita vasul. Dac? pic?turile de cear? se apropiau, era semn c? tinerii se vor lua.

GRÂUL ?I NUIAUA DE ALUN – prin invoca?ie textul se apropia de descântecul vr?jilor. În timp ce se arunca grâu peste un cote?, se b?tea cu nuiaua de alun ?i se zicea: ,, Tu, b?? de alun / S? mi-l ar??i mâine / Venind ca un nebun.”

OASELE – r?mase de la piftii erau luate de fat? ori de b?iat ?i numite pentru acest an, la anul, sau la doi ani. Apoi era strigat câinele. Pe care os punea întâi gura, atunci se credea c? se va m?rita fata. Într-o alt? variant? a obiceiului, fata lua oase pe care le numea cu numele b?ie?ilor care o pl?ceau. Pe care os punea cîinele întâi gura, pe acel b?iat îl va lua fata.

L?TRATUL CÂINILOR – auzit de fata care ie?ea de la masa Sf. Vasile era semn c? întracolo se va m?rita. Fata care auzea l?tratul câinelui b?trân, va lua un om vârstnic, iar care auzea l?tratul unui c??elandru, va lua om tân?r.

La Anul Nou se obi?nuie?te s? fie ridica?i copiii sub un an la grind?. P?rin?ii copiilor aduc, la mas?, plocon. Moa?a ia pruncul ?i ?inându-l vertical îl ridic? de trei ori cu capul pân? la grind?, urându-i s? creasc? mare ?i voinic, s? fie norocos ?i s?n?tos. Apoi se a?eaz? la mas? ?i petrec. La plecare moa?a d?ruie?te pe copil cu bani ?i îmbr?c?minte.

Se credea c? aceluia care str?nuta în noaptea de Anul Nou îi va merge bine, iar p?rin?i îi numeau vitele din curte, socotind c? are noroc la ele. Nu se mânca g?in?, crezându-se c? râcâie înapoi ?i nu-?i va merge bine. Pentru fine?ea fe?ei fetelor, masa de Anul Nou începe cu r?cituri, ( piftie ) sau cotoroage cum li se spun în Banat.

 
Autor : Vali POPOVICI