Stabilirea religioas? a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dat? în 1691 prin papa Inocen?iu al XII-lea. Înainte Cr?ciunul avea rolul începutului de an nou.
În liturghia romano-catolic? 1 ianuarie repezint? o octav? de la Cr?ciun, astfel aceast? zi este dedicat? Fecioarei Maria. În acela?i timp în a opta zi de la na?tere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) Circumcizia ?i denumirea pruncului Isus – la fel ?i în bisericile evanghelice. În biserica ortodox? la 1 ianuarie este ?i ziua Sfântului Vasile, episcop de Cesarea.

S?rb?toarea Cr?ciunului deschide o perioad? de 12 zile care se încheie la 6 ianuarie, odat? cu Botezul Domnului . Aceast? perioad? era, în Evul Mediu, una în care toat? lumea petrecea încontinuu, tot acum având loc ?i multe mariaje. O parte din manifest?rile specifice s?rb?torilor p?gâne, precum cele ale saturnaliilor din imperiul roman, s-au p?strat în diverse forme, de aici provenind ?i obiceiul de a purta m??ti sau de a participa la baluri mascate. William Shakespeare a intitulat o pies? de a sa „A dou?sprezecea noapte“, referindu-se la aceast? perioad? de s?rb?toare.

De la prima zi de Cr?ciun pân? la Boboteaz?, se împodobea bradul sau crengu?e verzi, sau se ag??au de u?i cununi împodobite cu fructe, cereale, dulciuri.

Tot în perioada dintre Cr?ciun ?i Boboteaz? lumea î?i ofer? daruri, iar, în unele regiuni, precum cele nordice, copiii primesc de la Mo? Cr?ciun câte un dar în fiecare dintre cele dou?sprezece zile. În Statele Unite se aprind lumân?ri în fiecare dintre aceste dou?sprezece zile ?i se cânt? versete biblice specifice perioadei. Nu lipsesc nici mânc?rurile tradi?ionale care se servesc în fiecare noapte. În cea de a 12-a noapte se despodobea bradul ?i casa, iar lumea î?i relua cursul normal al vie?ii de zi cu zi.

În Marea Britanie precum ?i în ??rile care au f?cut parte cândva din imperiul britanic, dar ?i în alte ??ri, are loc „ Boxing Day “, o zi în care sunt oferite daruri pentru cei s?raci. Într-o povestire a sa, Charles Dickens aminte?te despre cum era aceast? zi în epoca elisabetan?. Astfel, de la mas? nu lipseau preparate precum budinca de prune, friptura de gâsc?, totul stropit cu wassail, un punci puternic condimentat care sem?na cu cedrul. B?utura, specific? ??rilor anglo-saxone, î?i trage numele de la sintagma „w?s h?il“ care înseamn? „S?n?tate!“ sau „S? fii s?n?tos!“.

S?rb?torile se încheiau pe 6 ianuarie, atunci toate urmele s?rb?torilor erau îndep?rate, iar unii chiar credeau c? e semn de ghinion dac? decora?iunile nu erau date jos la aceast? dat?.

Revelionul se s?rbatore?te, în fiecare an, timp de 13 ore pe întreaga planet?. Primii care vor intra în anul 2008 vor fi locuitorii din insulele Kiribati situate în Oceanul Pacific, pe linia ecuatorului. Cincisprezece minute mai târziu, adic? la ora 12.15 (ora României) locuitorii insulelor din Noua Zeeland? vor bea ?ampanie, iar australienii se vor îmbr??i?a abia la ora 15.00, ora României. Ultimii care vor intra în Noul An vor fi cei din Honolulu, Tahiti ?i cei care locuiesc în Samoa American?. Ei vor lansa artificiile abia la ora 13.00 – pe 1 ianuarie în România.

În Japonia, China ?i India…

Revelionul este pu?in diferit. Spre exemplu chinezii nu s?rb?toresc niciun Revelion pe 31 decembrie spre deosebire de restul lumii. Anul Nou chinezesc este celebrat în fiecare an în primavar? – Festivalul Prim?verii este celebrat în func?ie de un calendar vechi de peste 4000 de ani.

Japonezii în schimb s?rb?toresc pe 31 decembrie Shogatsu. În fiecare an, în noaptea dintre 31 decembrie ?i 1 ianuarie, clopotele templelor budhiste bat de 100 de ori pentru anul vechi ?i de înc? 100 de ori pentru noul an. Anul Nou reprezint? o ocazie special? pentru niponi. Ei se adun? în temple ?i doneaz? bani pentru bun?starea ?i siguran?a viitorului.
?i japonezii ?i chinezii au îns? o supersti?ie comun?. Ei cred c? în prima lun? din an spiritele rele sunt eliberate pe p?mânt ?i nu pot fi alungate decât cu lumin?.

În India, tradi?iile difer? de la o regiune la alta. Hindu?ii nu s?rb?toresc Revelionul nici în acela?i fel, nici în acela?i timp. Astfel în nordul Indiei, oamenii se împodobesc cu flori colorate , în sud mamele pun mâncare ?i daruri speciale într-o cutie destinat? copiilor iar în India central? pe fiecare cl?dire sau cas? se arboreaz? steaguri portocalii. În vestul Indiei, Anul Nou este s?rb?torit la sfâr?itul lunii octombrie, în acela?i timp cu festivalul Diwali.

În Israel, Vietnam ?i Europa…

Tradi?iile ?i obiceiurile sunt savuroase dar extrem de diferite. În Vietnam, Anul Nou se nume?te Tet Nguyen Dan sau, mai simplu, Tet.

Nu pic? niciodat? în aceea?i dat?. Poate începe între 21 ianuarie ?i 19 februarie în func?ie de lun?. Vietnamezii cred c? în noaptea dintre ani, zeul care st? sub fiecare cas? ?i supravegheaz? mersul lucrurilor tot anul, se ridic? la cer ?i spune cât de bun ?i rau a fost fiecare membru al familiei.

În Israel, Anul Nou se nume?te Rosh Hashanah. Este o perioad? sacr?, când oamenii se gândesc la ceea ce au f?cut r?u în trecut ?i promit c? vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, iar oamenii î?i dau cadouri reciproc.

Europa este un spa?iu al supersti?iilor ?i farmecelor. De la monedele din buzunar pân? la farfuriile sparte ?i costuma?iile speciale, europenii s?rb?toresc în mod diferit începutul Anului Nou.

Danezii tradi?ionali?ti stau acas? cu familia, iar tinerii se întâlnesc cu prietenii, la artificii ?i ?ampanie. De la masa de Revelion nu lipsesc pr?jiturile cu mar?ipan, în form? circular?, „kransekage“. Danezii urm?resc cu mare aten?ie mesajul de anul nou al reginei, la televizor. Momentul culminant este cel în care ceasul din prim?ria Copenhag?i ajunge la ora 00:00 fix, iar miile de oameni aduna?i în pia?? î?i aprind artificiile.

În Ecuador, oamenii poart? haine galbene, astfel încât s? atrag? norocul. De asemenea, pentru a fi s?n?to?i, m?nânc? 12 struguri, iar pentru a-?i asigura c?l?toriile dorite în noul an se plimb? cu o valiz? în jurul casei.

Francezii numesc Revelionul ?i Sfântul Silvestru. De la aceast? s?rb?toare nu lipse?te foie gras ?i ?ampania. Francezii prefer? s? petreac? al?turi de familie sau prieteni, dar nu refuz? nici o invita?ie la bal, „soiree dansante“, dac? aceasta apare. ?i francezii încheie cu s?rb?torile pe 6 ianuarie, zi în care se servesc diverse tipuri de pr?jituri, specifice fiec?rei regiuni a Fran?ei.

Cel mai mare Revelion european, la Poarta Brandenburg

Germanii numesc Revelionul tot Silvestru, ca francezii. Berlinul g?zduie?te în fiecare an cea mai mare s?rb?toare în strad? din Europa, care adun? peste un milion de oameni, locul central al acestei s?rb?tori fiind Poarta Brandenburg, de unde se lanseaz? artificii. Germanii chiar ?i-au f?cut o reputa?ie de mari cheltuitori de artificii.

În Liban, oamenii s?rb?toresc cu brânz? ?i vin, împreun? cu familia ?i prietenii.

Olandezii s?rb?toresc cu col?una?i fier?i în ulei, numi?i „oliebollen“, precum ?i cu felii de m?r pr?jit, numite „appelbeignets“.

Ru?ii ?i ucrainenii împodobesc bradul sau molidul de Cr?ciun, iar copiii îl a?teapt? pe Ded Moroz, un fel de Mo? Cr?ciun a c?rui sanie e tras? de trei cai, în loc de reni.

Familiile se întâlnesc în jurul unor mese foarte îmbel?ugate, fac tot felul de ur?ri ?i î?i spun dorin?ele pentru noul an. Membrii familiei î?i ofer? daruri, precum ?i celor invita?i care nu sunt din familie. Acest obicei este cu stricte?e respectat ?i nimeni nu îndr?zne?te s? îl încalce.

Malanka este s?rb?toarea ucrainean? pentru Revelion, numele provenind de la s?rb?toarea Sfintei Melania. În aceast? noapte, colind?torii tradi?ionali merg din cas? în cas?, cântând sau jucând diferite scenete.

Spaniolii preg?tesc o pr?jitur? numit? „Rosca de reyes“, similar? „pr?jiturii regelui“ din ??rile anglo-saxone, în timp ce francenzii au „Galette des Rois“, o pr?jitur? pentru trei „regi“. Aceast? pr?jitur? are în mijlocul s?u o mic? figurin? care îl întruchipeaz? pe micul prunc, iar cel care g?se?te aceast? figurin? atunci când se împarte pr?jitura devine rege ?i poart? o coroan? de hârtie pentru întreaga zi. Spaniolii servesc la masa de Revelion creve?i, miel sau curcan. Pentru ei este foarte important s? poarte ceva ro?u, pentru a fi noroco?i în noul an.

Turcii î?i decoreaz? casele ?i str?zile cu ghirlande luminoase, iar unii î?i împodobesc casa chiar cu mici arbori ornamentali pe care îi decoreaz?, asemenea bradului de Cr?ciun. De asemenea, î?i fac mici daruri, organizeaz? mese festive în familie, prilej cu care servesc friptur? de curcan, dar ?i alte preparate precum humus, musaca ?i alte feluri tradi?ionale de mâncare.

Aproape tot mapamondul s?rb?tore?te revelionul în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, fiind adoptat oficial, mai peste tot, calendarul gregorian.

O parte dintre ??rile cu popula?ie majoritar ortodox? a trecut de la calendarul iulian la cel gregorian, astfel c? 1 ianuarie este prima zi a anului ?i pentru cre?tinii din Bulgaria, Cipru, Egipt, Grecia, Polonia, România, Siria ?i Turcia.

Pentru ??rile ortodoxe care p?streaz? calendarul iulian, noul an începe pe 14 ianuarie, conform anului civil alcalendarului gregorian. În ??ri precum Rusia, Georgia, Serbia , noul an civil este s?rb?torit pe 1 ianuarie, dar, din punctul de vedere al religiei, noul an este s?rb?torit ?i pe 14 ianuarie.

Pentru chinezi, noul an are loc la luna plin?, care are loc cu opt s?pt?mâni înainte de venirea prim?verii, iar data variaz? între 21 ianuarie ?i 21 februarie, conform calendarului gregorian.

Conform vechiului calendar roman, noul an începea pe 1 martie. Iulius Cezar a decis ca anul nou s? înceap? pe 1 ianuarie, în anul 45 dup? Hristos.

În Evul Mediu, unele s?rb?tori importante religioase constituiau ?i prima zi a anului. Anul nou, care începea pe 25 decembrie, a fost folosit în Germania ?i Anglia în secolul al XIII-lea ?i în Spania din secolul al XIV-lea pân? în secolul al XVI-lea.

Alte s?rb?tori religoase care au fost punct de pornire al anului au mai fost 25 martie, Bunavestire, dat? introdus? de Dionisie Exiguul în anul 525. Aceast? s?rb?toare a fost prima zi din an în Anglia pân? la 1 ianuarie 1752, cu excep?ia Sco?iei. O alt? dat? pentru prima zi a anului a fost ?i Vinerea Mare, numai c? aceast? dat? nu a fost p?strat? deoarece nu era una fix?, variind de la un an la altul.

În final, ziua în care Iisus a fost dus pentru circumscriere la biseric? a fost aleas? ca prima zi a anului, zi care a fost adoptat? treptat de diferite ??ri ca prima zi a anului civil. Printre primele state care au adoptat aceast? dat? se num?r? Vene?ia, în 1522, Suedia în 1529, Germania în 1544, Spania ?i Portugalia în 1556, Prusia, Danemarca ?i Norvegia în 1559, Fran?a în 1564, Olanda în 1576, Sco?ia la 1600, Rusia la 1700, Marea Britanie la 1752.

 
 
Preluare de pe blogul  Cristinei