Ascuns st? ast?zi sub ninsoare ,
Cu uli?ele pline de n?me?i,
Cu oameni de z?pada ?i ere?i,
Cu fumul alb spre cer f?cānd c?rare.

E-atata lini?te de pare albul
Un Crist peste-a?ezare r?stignit,
Trecutul ?i prezentu-i amor?it
?i una e p?māntul cu īnaltul.

Īn casele de lut a īncol?it frumosul,
?i sufletul e-n mare s?rb?toare
N?scut este Cristosul ce moarte nu mai are,
Vremelniciei noastre aflānd rostul.

Tr?ind aici o via?? in iubire
Ne-om bucura de trecere curat,
Cu sufletul de patime sc?pat
Un loc ne-om h?r?zi īn nemurire.