ianuarie 2009

Poeme de Karol Wojtyła

Cadou de la LILOO, pentru cei care iubesc poezia

CNT DESPRE SOARELE NESECAT (1944)

..

TAT?L NOSTRU

Deseori ?i ndelung de undeva m? urm?re?te,
cu priviri ce chipul ?i azi mi-l ?intuie?te –
?tii tu oare, ?tii tu, fratele meu,
ct de mult Tat?l nostru ne-a iubit ?i ne iube?te?

Nimeni nu ?tie profunzimea acestor cuvinte
?i prin ct de mari suferin?e a trecut –
cauzele mai ndep?rtate nu le cunoa?tem
?i nici singur?tatea de pe crucea de lemn.

dar sngele care n pom a nflorit,
a?a cum truda d? rod n pinea de mine –
numai ndep?rtarea aceea de Tat?l Ceresc
?i-acel dureros nghioldit…

Pentru fraza: – De ce m-ai p?r?sit,
?i pentru al Mamei mele suspin: – P?rinte,
Dou? vorbe de pe buzele tale le-am re?inut:
Tat?l nostru – cele mai simple cuvinte.

N MINE-I O VLTOARE

n mine-i o vltoare str?vezie,
pentru ochii mei de cea?? mp?ienjeni?i –
cnd – repede ca un pru m? scurg,
n h?ul ce nu-l merit att de adnc.

Zilnic, Domnul meu acolo vine ?i r?mne –
cnd n z?pad? se tope?te dra de snge –
- cu cel cunoscut reciproc se cunoa?te,
iar prisosul unul altuia ?i-l mparte.

Dac? atunci vltoarea str?vezie
cineva de cea?? ar reu?i s-o despart?
s-ar vedea – n ce mizerie,
s-ar vedea – cu cine –

?i s-ar mai vedea – ce lumin?
se revars? peste vltoarea aburind?,
ar vedea – ntr-a omului inim?
pe cel mai simplu dintre sori.

DIN ALBUL IMACULAT…

n mine-i planul diafan
din lumina lacului Genezaret –
?i barca… ?i popasul pesc?resc
n care valurile lini?tite bat…

?i-o gloat?, o gloat? de inimi
ntr-o Singur? Inim? adunate
ntr-o inim? tare simpl?
n cea mai blnd? –

- sau din nou – seara cu Nicodim
- sau din nou – pe malul m?rii
unde zi de zi m? ntorc,
vr?jit de frumuse?ea Ta –
cnd nu se poate uita
acea sear? cu Nicodim
plaiul acela ?i popasul pesc?resc
vltoarea att de limpede
Figura att de apropiat? –

?i totul trecut printr-un Punct Alb
din acel alb imaculat
mplntat n inima omului
n ro?ul circuit al sngelui.

A mai căzut un codru…

A mai c?zut un codru, cui s?-i pese?
Topoarele s? spun? nu au guri.
De
oameni, siluite-s vechile p?duri
St?pn, n ?ara asta, e jaful
nepereche!

S?mn?? ce prin veacuri ai rodit
?i ai pornit din
miezul t?u vl?starul,
Tu, ce-ai vegheat cu trupul t?u hotarul
Tu, brav
ostas, e?ti ast?zi png?rit.

?i pas?rea ?i cuibul sunt ast?zi un
p?mnt,
n ?ara asta totu-i de vnzare,
C?ci omul de nimic, ajunse ast?zi
mare

Virtutea, a r?mas numai cuvnt !
Cum ui?i tu biet nebun ce-i faci
azi zile fripte,
C?-n clipa cea din urm?, tot lemnul te nghite! 

Mărul

M?rul
 
 
 
Veni?i ca dar de prim?var?
Am nceput cu tine primul drum,
De floare-mpov?rat ?i de parfum
Tu-mi ndulcesti amice via?a mea amar?.
 
 
M-ai r?sf??at n prim?veri cu floare,
Mi-ai bucurat ?i verile cu rod,
Te-am strns n toamne ?i te-am pus n pod
?i ne tr?ir?m via?a fiecare.
 
 
Acum peste-amndoi coboar? toamna,
Dar am l?sat in urm?-ne ml?di?e
Azi puii t?i nepo?ilor dau poama
 
Cum via?a ne-mpleti ca ?i pe i?e,
n lumea ve?niciei tot prieteni ne vom duce
La ceasul meu de somn, mi-i fi co?ciug ?i cruce.

astept doar clipa

 

 

Astept doar clipa cand am sa te am frumoaso,
Cand trupul tau in noaptea cea divina
De trupul meu aproape o sa vina
E clipa ce de-o viata am visat-o.

Am sa te tin pe val, iar albii nuferi
Pluti-vor toti in floare imprejur
Cu floarea lor acum de-un alb obscur
Caci albul pielii tale a-ntrecut-o.

Doi ochi ca doua stele m-or lumina in noapte
Iar buzele de roua-ngreunate
Cersi-vor parca simt iubirea mea deplina
In bratele-mi intinse ravni-vor ca sa vina.

Te voi lasa in lunga asteptare
In tine amorul tot sa se trezeasca
In timp ce ochii tai cu sete-or sa priveasca
Eu prelungi-voi clipa de visare

Voi fi primul barbat ce-ti stinge focul
Si de iubire cand fi-vei ravasita
Lasa-te-vei cum eu doresc iubita,
Si-atunci abia tu vei pricepe  jocul.

Si noaptea ne va curge de iubire plina
Fiorul ce s-a dus, vei vrea ca sa revina;
Mereu de asteptare voi fi un lup flamand
Tu prada mea cea vie aievea si in gand.

 

 

bani nu dar descretit fruntea sigur…

Sa radem cu …Ovidiu

Cnd e?ti inteligent ?i cnd e?ti n?elept?

E?ti inteligent dac? nu crezi dect jum?tate din ceea ce auzi; e?ti
n?elept dac? ?tii care jum?tate!
———— ——— ——— ——— ——— ——— —
Dac? v? este fric? s? nu v? ngr??a?i, ncerca?i s? be?i nainte de
fiecare mas? 100 g de cognac.
Cognac-ul, precum se ?tie din b?trni, atenueaz? teama.
———— ——— ——— ——— ——— ——— —
Un turist la un hotel vorbe?te cu recep?ionerul:
- Tariful nostru este urm?torul: 100 dolari pe noapte, pat ?i micul
dejun sau doar 10 dolari dac? v? face?i singur patul.
- Foarte bine, mi aleg varianta s?-mi fac singur patul.
- OK! Pofti?i fier?str?ul ?i ciocanul, r?mne doar s? face?i rost de cuie.
———— ——— ——— ——— ——— ——— —
Un pescar d?dea la undi?? ntr-un loc unde pescuitul era interzis.
Un paznic se apropie de el ?i-i zice:
- Trebuie s? pl?ti?i amend?, aici pescuitul e interzis!
- Eu nu pescuiesc, i fac doar baie rmei asteia! zice pescarul ridicnd
b??ul din ap?.
- Ei… amend? tot trebuie s? pl?te?ti, c? rma ta nu are slip ?i asta
nu e plaj? de nudi?ti!
———— ——— ——— ——— ——— ——— —

Andropauza este mult mai distractiv? dect menopauza .

La momentul menopauzei femeia se ngra?? ?i se deprim?, pe cnd b?rba?ii
ncep s? aga?e fete tinere ?i s? cheltuiasc?.
———— ——— ——— ——— ——— ——— —
Anun?:
‘Tn?r, cu defect de vedere, caut o tn?r?, pl?cut? la palpare’.
———— ——— ——— ——— ——— ——— —
Un preot ortodox, un preot catolic ?i un rabin jucau poker.
La un moment dat, n toiul jocului, cnd pariurile erau cu trei zerouri,
vine poli?ia ?i i prinde n flagrant.
Poli?istul l ntreab? pe preotul ortodox:
- De ce joci poker, p?rinte?
Preotul ortodox r?spunde:
- Eu, poker!?… Fereasc? Dumnezeu ?i Maica Domnului…
Poli?istul trece la preotul catolic :
- Sfin?ia voastr? juca poker?
Preotul catolic ridic? ochii spre cer, spuse n gnd un "Doamne,
iart?-m?!" ?i apoi, r?spunde sec:
- Nu!
Poli?istul se ntoarse la rabin ?i l ntreab? ?i pe el:
- Rabine, m?rturise?te m?car tu c? jucai poker!
La care rabinul ridic? din umeri ?i r?spunse:
- Cu cine?

Obiceiuri la Intampinarea Domnului

Obiceiuri de stretenie

 

La 40 zile dupa Craciun, la 2 februarie, cand biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului , spiritualitatea populara pastreaza sarbatoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se considera ca in aceasta zi anotimpul rece se confrunta cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.
 
Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a castiga bunavointa animalului salbatic ei asezau, pe potecile pe unde obisnuia sa treaca acesta, bucati de carne sau vase cu miere de albine.
 
Se considera ca puterea acestui animal era transferata asupra oamenilor, in special asupra copiilor, daca acestia se ungeau, in ziua de 2 aprilie, cu grasime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici si caliti in viata, copiii firavi erau botezati cu numele de Ursu.
 
Bolnavii de "sperietoare" erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par smuls dintr-o blana de urs iar, in satele pe unde se intampla sa treaca tiganii ursari, se obisnuia ca barbatii sa fie "calcati terapeutic" de catre ursii dresati.
 
Schimbarea anotimpurilor era pusa pe seama aparitiei sau disparitiei ursului, la 2 aprilie, credinta intalnita nu numai la bucovineni ci si in intreg spatiului carpatic, in nordul Europei si chiar in unele zone din America.
 
Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in ziua de Stretenie cerul este innorat , ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.
 
De ziua ursului, in functie de starea vremii , batranii faceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevarat "grafic" al semanaturilor de primavara.
 
Ziua era considerata, pe alocuri, ca fiind si inceputul anului nou pomi-viticol. Prin livezi se purtau adevarate dialoguri intre pomicultori si pomi iar pomii fructiferi fara rod in anul ce a trecut erau amenintati cu securea. Se credea ca, in felul acesta, pomii vor fi determinati sa rodeasca.
 
Legat de acest moment calendaristic, se mai credea ca Stretenia, sub infatisarea unei divinitati meteorologice feminine, trecea peste ape. Daca acestea nu erau inghetate, Stretenia facea un pod de gheata peste ele.

 

 
 
www.crestinortodox.ro

Obiceiuri la Intampinarea Domnului

Obiceiuri de stretenie

 

 

La 40 zile dupa Craciun, la 2 februarie, cand biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului , spiritualitatea populara pastreaza sarbatoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se considera ca in aceasta zi anotimpul rece se confrunta cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.

 

 

 

Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a castiga bunavointa animalului salbatic ei asezau, pe potecile pe unde obisnuia sa treaca acesta, bucati de carne sau vase cu miere de albine.

 

 

 

Se considera ca puterea acestui animal era transferata asupra oamenilor, in special asupra copiilor, daca acestia se ungeau, in ziua de 2 aprilie, cu grasime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici si caliti in viata, copiii firavi erau botezati cu numele de Ursu.

 

 

 

Bolnavii de "sperietoare" erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par smuls dintr-o blana de urs iar, in satele pe unde se intampla sa treaca tiganii ursari, se obisnuia ca barbatii sa fie "calcati terapeutic" de catre ursii dresati.

 

 

 

Schimbarea anotimpurilor era pusa pe seama aparitiei sau disparitiei ursului, la 2 aprilie, credinta intalnita nu numai la bucovineni ci si in intreg spatiului carpatic, in nordul Europei si chiar in unele zone din

America.

 

 

 

Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in ziua de Stretenie cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.

 

 

 

De ziua ursului, in functie de starea vremii , batranii faceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevarat "grafic" al semanaturilor de primavara.

 

 

 

Ziua era considerata, pe alocuri, ca fiind si inceputul anului nou pomi-viticol. Prin livezi se purtau adevarate dialoguri intre pomicultori si pomi iar pomii fructiferi fara rod in anul ce a trecut erau amenintati cu securea. Se credea ca, in felul acesta, pomii vor fi determinati sa rodeasca.

 

 

 

Legat de acest moment calendaristic, se mai credea ca Stretenia, sub infatisarea unei divinitati meteorologice feminine, trecea peste ape. Daca acestea nu erau inghetate, Stretenia facea un pod de gheata peste ele.
 
 
www.crestinortodox.ro

Ciucea, Octavian Goga

Conacul Octavian Goga din Ciucea
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
 
 

Conacul Octavian Goga

Conacul Octavian Goga din Ciucea
Informa?ii despre cl?dire
Localitate
?ar?
Beneficiar
Octavian Goga
Conacul Octavian Goga din Ciucea, jude?ul Cluj a fost re?edin?a lui Octavian Goga, fiind ?i locul n care acesta este nmormntat. Cl?direa face parte din patrimoniul monumentelor istorice ale jude?ului Cluj [1], [2]. Domeniul pe care este amplasat a devenit muzeu ?i cas? memorial? dedicat? poetului Octavian Goga.

//

Castelul Boncza
Castelul de la Ciucea, naintea primului r?zboi mondial
Domeniul pe care se afl? ast?zi conacul a apar?inut avocatului Miklos Boncza din Huedin. La sfr?itul secolului XIX, acesta va ridica un castel aici, la insisten?ele nepoatei sale, fiica unei surorii a sa. Ulterior nepoata se va m?rita cu unchiul Miklos Boncza [3], din c?snicia lor venind pe lume Berta Boncza, cunoscut? ?i sub numele de Csinszka, cea care ulterior va deveni so?ia lui Ady Endre. Aceasta ?i va petrece copil?ria pe domeniul de la Ciucea, iar dup? c?s?toria din 1914 cu Endre, domeniul le va deveni re?edin?? n perioada 1915-1917. Ulterior cei doi se vor muta la Budapesta.
Conacul Goga
Ady Endre ?i Berta Boncza, pe veranda castelului
Dup? moartea lui Ady Endre din ianuarie 1919, Berta i scrie lui Goga, oferindu-i domeniul spre vnzare. Dat? fiind prietenia strns? care existase dintre el ?i Endre, acesta se va deplasa la Ciucea n vara anului 1919 mpreun? cu Alexandru Hodo?, redactorul revistei "?ara noastr?"[4]. Constat? c? imobilul se afl? nr-o stare proast?, dar decide totu?i s? l cumpere la pre?ul solicitat de v?duva lui Endre, n pofida opozi?iei Veturiei Goga. Aceasta scria ulterior:
Colabora?i la Wikicitat Eu eram n contr? s? cump?r?m o ruin?. Octavian mi-a r?spuns: "Nu se pune chestiunea a?a. O v?duv? nu se refuz? ?i cnd acea v?duv? este v?duva lui Ady Endre, cump?r proprietatea chiar dac? ar fi s? o fac cadou cuiva."
}Veturia Goga[5]
Decizia lui Goga provine de la spijinul moral pe care acesta l-a primit de la Endre cnd poetul romn era ntemni?at la Seghedin de c?tre autorit??ile ungare, din cauza op?iunilor sale politice[6]. Ady Endre publica atunci la Budapesta n ziarul Vilag un articol sub titlul Robia lui Octavian Goga n care nota:
Colabora?i la Wikicitat Cnd ospitalitatea ungureasc? oficial? l trata pe Octavian Goga, marele poet al romnilor n temni?a de la Seghedin, i-am trimis salutul meu. Fratelui, salut de frate! Dragoste nobilului lupt?tor! Salutul i l-am trimis atunci dintr-un sanatoriu unde profesorii Szabo ?i Zelosi, medici ai sanatoriului, m-au pus pe picioare. Acum, dup? attea ?i attea s?pt?mni, cu toat? s?n?tatea mea, totu?i m? ntorc timid ?i-l invidiez pe Goga
Ady Endre
Pe 20 octombrie 1920 Boncza Berta a semnat actul de vnzare-cump?rare la Budapesta, ?i 8 zile mai trziu Goga semneaz? la Bucure?ti documentul prin care devenea proprietarul domeniului contra sumei de 280.000 de coroane. Poetul nu dispunea de aceast? sum? ?i va apela la un mprumut de la Banca Agrar? din Cluj, pentru a face plata.
Domeniul cump?rat de Goga se compunea la acel moment din:
  • Castelul, n arhitectur? cu metereze ?i aflat ntr-o stare avansat? de degradare. Veturia nota n jurnalul ei: "La Ciucea g?sim ni?te nc?peri pitite dup? ni?te verande, f?r? u?? ?i f?r? geamuri", iar Hodo? descria domeniul n memoriile sale – "Nimeni nu mai era gazd? aici. Casa de la Ciucea r?m?sese doi ani f?r? st?pn (prin plecarea familiei Ady la Budapeste), iar luptele din 1919 o devastaser? cu des?vr?ire" [7]. Castelul va fi restaurat ?i ref?cut integral.
  • Casele Albe – O serie de corpuri de cl?dire v?ruite n alb, formate din casa denumit? de Veturia Casa Ady Endre, n care locuise poetul n perioada anilor 1915-1917, cu 2 anexe, respectiv Casa Alb?, aflat? n continuarea Casei Ady Andre. Aceste cl?diri vor r?mne n aceea?i form? ?i arhitectur?, ele beneficiind doar de repara?ii, iar nu de modific?ri structurale.
  • Terenul din jurul cl?dirilor, precum ?i un teren de 15 ha situat pe cel?lalt mal al Cri?ului Repede, teren pe care Goga a plantat pomi fructiferi. n 1956 Veturia a decis s? parceleze acest din urm? teren, vnzndu-l localnicilor, pentru ca din banii ob?inu?i s? termine 2 ani mai trziu mausoleul dedicat lui Goga.
Refacerea domeniului
Casa de pe stnc?
Dup? ce a intrat n posesia domeniului, Goga a ini?iat o serie de ac?iuni de restaurare ?i refacere a lui, n perioada 1921-1926. Este vizat n primul rnd castelul, care va fi etajat, extins ?i restructurat ntr-un stil brncovenesc, cu verande mari orientate spre rul Cri?. Sunt reparate, totodat?, Casa Ady Endre, Casa Alb? ?i anexele existente. Va fi deschis? o ntreag? carier? de piatr? n partea superioar? a domeniului, deasupra locului n care este dispus actualmente mausoleul Goga. Este ridicat? acum ?i Casa de pe stnc? direct pe o stnc? aflat? deasupra drumului OradeaCluj-Napoca, cl?direa avnd rolul de cas? de vn?toare. ntreaga incint? este ntregit? cu ziduri de piatr?, menite a o mprejmui ?i a consolida terenul n pant?. Terenul aflat pe partea opus? a Cri?ului va fi ?i el mprejmuit cu un gard de piatr? de 2 m n?l?ime ?i 1 km lungime, gard existent ?i ast?zi.
Goga va cump?ra de la Biserica Reformat? partea superioar? a actualului domeniu, aflat? ntre castel ?i liziera p?durii[8]. Este inclus? ?i cl?direa ridicat? n 1909 ?i devenit? acum m?n?stire. Aceasta nu va suferi nici o modificare, sobele interioare (datate 1909) existnd ?i ast?zi. n 1926 se finalizeaz? toate lucr?rile.
 Compunerea actual?
Dup? finalizarea n 1926 a restaur?rilor, domeniul a c?p?tat urm?toarea structur?, p?strat? ?i ast?zi:
  • Conacul Goga era locuit de familia Goga. Cl?direa era compus? la parter din salonul de primire, sufrageria, Salonul Galben, biblioteca de periodice, iar la etaj din biroul de lucru al lui Goga, salonul de muzic?, biblioteca, baia ?i dormitoarele.
  • Casa Ady era locuin?? a personalului auxiliar, magazie ?i buc?t?rie. Actualmente cl?direa a fost transformat? n cas? memorial? Ady Endre, fiind expuse diverse documente legate de activitatea acestuia mpreun? cu obiecte etnografice din cultura popular? romn? ?i maghiar?.
  • Casa alb? (sau Casa de oaspe?i) avea destina?ie de locuin?? pentru musafiri, ast?zi ea devenind muzeu de art? etnografic?. Sunt expuse costume populare, covoare, icoane ?i ceramic? moldovene?ti, oltene?ti ?i o?ene?ti.
  • n partea inferioar? a domeniului se aflau grajdurile, ulterior demolate, pe locul lor fiind ridicat actualul teatru de var?.
  • M?n?stirea organizat? n cl?direa achizi ?ionat? de Goga de la cultul reformat. Goga inten?iona s? deschid? aici o m?n?stire de c?lug?ri, dar nu a mai reu?it. Aici Veturia va nfiin?a o m?n?stire de maici care se ocupau ?i cu realizarea de costume populare, cergi, covoare, cus?turi. M?n?stirea cu hramul "Na?terea Maicii Domnului" a func?ionat pn? n 1947 cnd a fost desfiin?at? de comuni?ti, n 1994 ea fiind redeschis?. Primele c?lug?ri?e au sosit aici de la m?n?stirea Flore?ti din jude?ul Vaslui, sub conducerea maicii Georgiana Palc?u [9]. Ele au efectuat repara?ii la acoperi?, au amenajat chiliile ?i un paraclis. A fost adus la Ciucea iconostasul de la vechea capela a Seminarului Teologic din Cluj-Napoca.
  • Biserica de lemn adus? de Veturia n 1939 din localitatea G?lpia, jude?ul S?laj. Biserica a fost construit? n 1575, avnd hramul "Na?terea Maicii Domnului". n spatele ei se afl? un mormnt simplu , al stare?ei Zenobia Sergheev (1911-1945), prima stare?? a m?n?stirii.
Mausoleul iubirii
Mausoleul iubirii
Dup? stabilirea la Ciucea, Octavian ?i Veturia Goga au decis ca mormntul lor s? fie pe domeniul de aici. Acela?i lucru l nota ?i Goga n testamentul s?u din 1936. Veturia nota n 1938:
Colabora?i la Wikicitat n prim?vara anului 1938 ne plimbam prin gr?din? cnd, dup? o hot?rre definitiv?, am desemnat locul unde s? ridic?m mormntul.
Veturia Goga
Mausoeul amplasat pe panta dealului Ple?ului are 8 m n?l?ime, cu o baz? de 4 metri, fiind realizat din beton armat pentru a preveni alunecarea sa n jos. n 1938 Veturia se ntlne?te cu Constantin Brncu?i ?i i solicit? acestuia s? realizeze mausoleul. Brncu?i accept? sa realizeze lucrarea, dar dore?te s? realizeze personal ntregul mausoleu . Veturia neavnd ns? r?bdare s? a?tepte pn? cnd Brncu?i va putea ncepe, l va contacta pe G.M. Cantacuzino, care i va realiza planul mausoleului, decorurile fiind proiectate de Nora Steriade. Pentru ridicarea lui se va apela la me?terul maramure?ean Iosif Kuczka. Mausoleul este construit din marmur? ?i mozaic de Murano adus din Italia. Placarea cu mozaic a fost efectuat? de ns??i Veturia, care a lucrat aproape 20 de ani pentru a finaliza lucrarea. Aceasta nota:
Colabora?i la Wikicitat Dou?zeci de ani am lucrat la acest mozaic ?i eram ntr-o lupt? continu?… Luam minile de pe lucru ?i c?deam n disperare ?i oboseal?. mi spuneam: "Mi-am luat o ns?rcinare ?i trebuie s? o duc la cap?t"… Nu doresc altceva dect, f?cndu-mi datoria aici, s? trec ?i eu mp?cat?, dincolo, n somnul cel mare"
Veturia Goga Muzeul Octavian Goga
Salonul de muzic? ?i tapiseria lyonez?
n 1966 Veturia Goga ofer? statului romn ca dona?ie ntregul complex. Dona?ia este acceptat?, iar n vara lui 1967 va avea loc deschiderea oficial? a Muzeului Memorial "Octavian Goga" din Ciucea. Muzeul renvie via?a poetului, fiind expuse un num?r mare de obiecte personale ale acestuia sau diferite alte piese adunate de acesta din toat? ?ara.
n Salonul de primire sunt expuse un scrin german din sec. XVIII, o lad? florentin? executat? n Transilvania secolului XVI, 2 jil?uri mbr?cate n piele de Cordoba datate secolul XVII, precum ?i fotoliile ?i sofalele Bidermayer. Pe pere?i sunt expuse tablouri apar?innd de ?coala vene?ian? de pictur? sau lui Camil Ressu. Pe peretele din dreapta este un ?emineu din marmur? de Ru?chi?a, ale c?rui cahle sunt desenate de Nora Steriade.
Salonul galben are n mijloc o mas? Bidermayer cu patru scaune, n mas? fiind expuse diverse bijuterii. Pe pere?i sunt expuse tablouri ?i sculpturi ale lui Nicolae D?r?scu, Elena Popea ?i Corneliu Medrea.
Sufrageria con?ine o colec?ie de obiecte decorative , por?elanuri germane, britanice ?i asiatice, al?turi de obiecte de mobilier.
Salonul de muzic? este orientat n jurul pianului Beckstein al Veturiei, pian la care au cntat Dinu Lipatti ?i George Enescu. Pe unul dintre pere?i este expus? o tapiserie lyonez? lucrat? n secolul XVIII. Sunt expuse tablouri ale lui Nicolae Grigorescu, ?tefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Aurel Popp ?i ?tefan Dimitrescu.
Camera de lucru con?ine biroul Bidermayer al lui Goga, jil?ul s?u, un dulap-secretair ?i o sob? din ceramic? german?.
Biblioteca lui Goga este compus? din peste 6.000 de volume scrise n limba romn?, german?, maghiar?, latin?, englez? ?i francez?.
n dormitor se afl? patul n care a murit Octavian (1937) ?i Veturia (1979). Deasupra patului sunt expuse tablouri ale celor doi, pictate de Nagy Istvan.
 Goga ?i Ciucea
Familia Goga obi?nuia s? ?i petreac? toate s?rb?torile la Ciucea, oricnd aveau timp, venind pentru cteva zile aici. ntr-o scrisoare din 1924 trimis? de Goga din Bucure?ti, acesta nota:
Colabora?i la Wikicitat M? gndesc la acas?. Niciodat? Ciucea n-a fost mai luminoas? ?i nu mi-a vorbit mai de-aproape inimii.
O. Goga
Pe 7 mai 1938 Goga va deceda n urma unui atac cerebral. Corpul s?u este dus la Bucure?ti ?i expus n aula Ateneului, iar apoi ngropat n cimitirul Bellu, pentru ca dup? 2 luni mai trziu s? fie adus la Ciucea, conform dorin?ei poetului[10], ?i pus n mormntul a c?rui cruce este realizat? de Mili?a Petra?cu, unde va r?mne pn? n 1958. n 1958, dup? finalizarea mausoleului iubirii, corpul poetului a fost mutat din mormntul temporar n care se afla, n sarcofagul mausoleului.
 
 
Galerie de imagini
Conacul, v?zut din lateral
Veranda conacului
Casa Ady Endre
Interior din casa Ady Endre
Casa Ady Endre ?i Casa Alb?
Fntna roman?
Bisericu?a din G?lpia
Cl?direa m?n?stirii
Biroul de lucru al lui Octavian Goga
Dormitorul familiei Goga
Salonul de muzic?
Biblioteca

 

 

Vacante acasa

Foarte multi oameni cauta mai nou Poiana Zanelor sau Valea Zanelor . Si multi
le confunda. Dar ele nu sunt acelasi lucru. Nici macar nu sunt aproape una de
cealalta.
Poiana Zanelor este situata in satul Valea Mare, comuna Sant, din judetul Bistrita-Nasaud si este un complex turistic format din
mai multe pensiuni si cabane, unde puteti petrece cateva zile de concediu
minunate. Si conform statisticilor incepe sa devina si o destinatie cautata
pentru Revelion.
Valea Zanelor in schimb este situat in judetul Covasna, in statiunea Covasna, in partea superioara a acestuia. Valea Zanelor
cuprinde o serie de obiective precum Planul Inclinat, Cascada
de sub Siclau
, Spitalul de Recuperare Boli Cardiovasculare dar si unitati de
cazare precum Hotel Clermont sau Hotel Bradul precum si casutele de lemn de la Complexul Valea
Zanelor. In apropiere se afla si Cetatea Zanelor, o veche cetate pe un pisc montan inalt.
Asadar Poiana Zanelor si Valea Zanelor sunt doua destinatii diferite dar
frumoase fiecare cu avantajele si dezavantajele sale.

 

Vis de vara

ea vine spre mine si azi zambitoare
macii cei rosii ii rad in
obraji
buzele-i calde cu aroma de fragi
sanii ei pasari pregatite sa
zboare.

trupul ii freamata. salta pamantul
sub pasul ei iute, usor
apasat
vantul, siret ii umfla vesmantul
privind-o cu ochi de
barbat.

ea vine spre mine, raze de soare
i-nvaluie cald al ei
trupusor
buzele mele cata racoare
si-o culca in iarba langa
izvor.

viguros, iesit din glie
fir de iarba o mangaie
si-o
atinge teleleu
unde-as vrea sa sarut eu. 

Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X