februarie 2009

De tinut minte! :):):)

Cele nou? semne de bog??ie de pe fa??

Chinezii cred c? exist? fe?e norocoase ?i ghinioniste, ?i se pune mare accent pe mun?ii ?i rurile de pe fa??, care indic? bog??ia ?i norocul. n general, axa central? a fe?ei este considerat? a fi un semn crucial al destinului omului n via??, iar dac? aceasta pare s? echilibreze ambele p?r?i ale fe?ei, se spune c? puternica triad? norocoas? este aliniat? adecvat pentru prosperitate.

Primul semn al bog??iei

Primul semn al bog??iei, fruntea (care reprezint? ?i norocul ceresc ?i este cel mai important munte al fe?ei) este rotund?, nalt?, curb? ?i ie?it? n afar?. O astfel de frunte indic? putere , bog??ie ?i o mare autoritate. Frun?ile perfecte sunt rare, dar atta timp ct sunt ie?ite n afar? ?i par proeminente ?i largi, acesta este un semn norocos. Fruntea favorabil? amplific? toate celelalte tr?s?turi norocoase, pentru c? lucrul acesta simbolizeaz? ?i s?la?ul dragonului ceresc. Acesta este un loc yang de pe fa??, care nseamn? mult n termenii poten?ialului norocos al unei persoane. Ai grij? de frunte ?i fere?te-o de irita?ii, pete ro?ii sau priveli?tea nepl?cut? a co?urilor. Folose?te accesorii artificiale ca s? garantezi o frunte neted?. Aluni?ele sunt acceptabile pe frunte, dar doar dac? nu apar fix n centru, caz n care trebuie neap?rat ndep?rtate. Aluni?ele negre n centrul frun?ii sunt considerate extrem de nefavorabile.

Al doilea semn al bog??iei

Triada norocului se exprim? n termenii tien, ti ?i ren cer, p?mnt ?i om, cu omul n centru, a?ezat n spa?iul central de deasupra nasului ?i dintre ochi. Acesta este s?la?ul omului, numit ?i palatul vie?ii. Aici, spa?iul trebuie s? fie clar, senin ?i luminos, pentru a putea reprezenta o via?? norocoas?. Nu trebuie s? existe p?r, colora?ii, pete sau aluni?e n aceast? zon?, pentru c? acestea, colectiv sau de sine st?t?toare, semnific? obstacole n destinul persoanei respective. Dac? este clar ?i luminos, acest spa?iu simbolizeaz? o via?? plin? de bog??ie ?i influen??.

Al treilea semn al bog??iei

Al treilea semn de bog??ie de pe fa?? este nasul. Acesta este considerat un loc yin ?i reprezint? unul din rurile fe?ei. n textele clasice chineze despre citirea fe?ei, nasul simbolizeaz? rul Jie, care aduce averea. Cu ct este mai rotund ?i mai c?rnos nasul, cu att mai mare este norocul de bog??ie indicat. N?rile nu trebuie s? fie nici prea mici, nici prea mari. Nasul trebuie s? arate echilibrat ?i neted. Petele fie albe, fie negre sunt considerate obstacole, iar aluni?ele de pe vrful nasului sunt privite ca un semn de propor?ie al nenorocirilor. Chinezii privesc ntotdeauna nasurile mari cu o oarecare indulgen??, indiferent ct de deplasat pot ar?ta acestea n ansamblul fe?ei. Aceasta, deoarece n nas se p?streaz? norocul de bani, iar acest lucru indic? bog??ie din multe surse diferite.

Al patrulea semn al bog??iei

Imediat sub nas se afl? vrful buzelor, iar dac? e?ti sortit cu harul m?re? al vorbirii un noroc enorm de prosperitate prin oratorie vei vedea ceva numit perla fenixului. Aceasta este rotund? ?i protuberant?, iar cei care o posed? o au, probabil, din na?tere. Ca ?i gropi?ele din b?rbie ?i din obraji, perla este considerat? ?i un semn al frumuse?ii. Ea aduce noroc att femeilor, ct ?i b?rba?ilor. Perla este privit? ca cel de al patrulea semn de bog??ie de pe fa??.

Al cincilea semn al bog??iei

Imediat sub perl? se afl? gura, care este considerat? al doilea ru al fe?ei. Ea este cunoscut? cu denumirea de rul Huai. Gura este semn favorabil dac? este moale ?i suculent?. Indiferent de m?rime, gura nu trebuie niciodat? s? par? uscat?, pentru c? acest lucru simbolizeaz? pierderea norocului. Atta timp ct este n permanen?? umed?, gura indic? noroc de bani. Gura este al cincilea semn de bog??ie de pe fa??. Se spune c?, atta timp ct nu sunt negre, aluni?ele din jurul gurii i amplific? acesteia norocul ?i sunt un semn c? persoanei respective nu i va lipsi niciodat? nimic.

Al ?aselea semn al bog??iei

Al ?aselea semn al bog??iei este cel de-al doilea munte de pe fa?? b?rbia. Acesta este ?i locul p?mntului n triada tien ti ren, ?i este uneori considerat? a fi de fapt falca. Ca s? fie favorabil?, b?rbia trebuie s? fie protuberant? ?i proeminent?. Falca tras? napoi este semn de nenorociri la b?trne?e, sau poate chiar s? fie un semn de moarte prematur?. B?rbia proeminent? indic? un munte cu o baz? puternic?, iar acest lucru sugereaz?, n plus, longevitatea.

Al ?aptelea semn al bog??iei

Al ?aptelea semn de bog??ie de pe fa?? sunt ochii. Ace?tia se spune c? indic? un mare noroc dac? str?lucesc ?i sunt u?or umezi. Nu conteaz? forma, m?rimea sau culoarea ochilor cea mai important? le este vitalitatea. Dac? ochii sunt str?lucitori ?i bine proteja?i de ni?te sprncene arcuite, via?a este s?n?toas? ?i prosper?. Sprncenele nu trebuie niciodat? pensate excesiv sau rase. Dac? fa?a nu are sprncene, acea persoan? pur ?i simplu nu poate avansa pe scara succesului. Dac? un ochi este vizibil mai mic dect cel?lalt, se recomand? s? folose?ti ajutoare cosmetice, de genul tu?ului de ochi, pentru corectarea dezechilibrului.

Al optulea semn al bog??iei

Al optulea semn de bog??ie de pe fa?? sunt obrajii. n termenii norocului ce vine cu vrsta, omul p?trunde n partea central? a fe?ei, care indic? maturitatea, la vrsta de 21 de ani. Dac? obrajii ies proeminent n eviden?? ?i par lumino?i ?i str?lucitori, acesta este unul din cele mai sigure semne c? este pe cale s? se manifeste un mare noroc de bog??ie. Obrajii trebuie s? fie mereu c?rno?i, ?i niciodat? s? nu aib? un aspect osos, pentru c? acest lucru ar indica o energie yang n exces. Ca s? arate echilibra?i, obrajii trebuie s? par? numai buni de ciupit !

Al nou?lea semn al bog??iei

Ultimul semn sunt urechile. Dac? sunt bine formate ?i propor?ionate, ele indic? un mare noroc ?i n?elepciune. Se spune c? reprezint? curgerea Rului Galben. ?ine minte c? lectura fe?ei se bazeaz? ?i pe manifest?rile energiilor yin ?i yang, ?i se pot ntrevedea indicii ?i prin suprapunerea trigramelor chineze?ti formele ce alc?tuiesc hexagramele din I Ching pe fa??. Aceste trigrame, alc?tuite dintr-o combina?ie de linii yin ?i yang, sunt o alt? modalitate de a analiza norocul intrinsec al diverselor p?r?i ale fe?ei.

Dintre cele nou? tr?s?turi indicatoare de bog??ie, doar una se reg?se?te n perioada tinere?ii fe?ei, ?i doar dou? apar la b?trne?e. Acest lucru sugereaz? c? destinul nostru se manifest? n principal n acea perioad? din via?? aflat? ntre tinere?e ?i b?trne?e, or aceasta se cheam? vrsta maturit??ii. Astfel, chiar dac? lectura fe?ei ?i ofer? o idee despre poten?ialul norocos, este esen?ial de observat c? puntea dintre cer ?i p?mnt este omul. Norocul omenesc are cel mai mare impact asupra destinului nostru ?i desf??ur?rii lui. Cu timpul, fa?a poate fi supus? schimb?rii. Mun?ii pot s? scad?, iar rurile pot seca. Este esen?ial s? avem mereu grij?, n aceea?i m?sur?, de trupurile noastre fizice, ct ?i de norocul pe care ni-l cre?m n permanen??, cu propriile puteri.

 

Sursa articolului:

Extras din Descoper?-?i propria persoan? de Lillian Too. – in curs de aparitie la PRO EDITURA SI TIPOGRAFIE

Povesti de viata…

ORIGAMI, ARTA DE A PLIA HRTIA
5. Fetita cu cocorii

Gyrfi-Dek Gyrgy

     O alt? figurin? de hrtie cu semnificatie religioas? este orizuru, modelat? dup? cocorul japonez (Grus japonensis). Aceast? pas?re migratoare (tsuru n japonez?), cea mai mare din familia Gruidae (1,40 m n?ltime), se remarc? prin penajul de un alb imaculat (numai gtul ?i coada sunt negre). Nunta unei perechi de cocori este un spectacol impresionant, dar rar v?zut, deoarece ei sunt deosebit de vigilenti. n popor se crede c? aceste p?s?ri sunt foarte ntelepte ?i c? tr?iesc o mie de ani. La fel ca ?i berzele noastre, cocorii sunt aduc?tori de noroc ?i fericire pentru oameni. Din aceast? cauz?, ei apar adesea ca motive ornamentale. Portiunea superioar? a castelului din Osaka, construit cu ncepere din anul 1583 de generalul Toyotomi Hideyoshi (1536-1598), a fost decorat? cu desene reprezentnd tigri ?i cocori.
     Fetele tinere au nceput s? plieze ?i s? nsire pe sforicele cte o mie de cocori (sembazuru) ?i s? le ofere zeilor shintoisti (kami) n perioada Edo (1603-1868). Pe unele gravuri din secolul al XVIII-lea pot fi v?zute kimono-uri decorate cu aceste figuri de origami. Se crede c? un sirag sembazuru aduce pacea ?i fericirea n casa unde este atrnat, deoarece fiecare class =”xirtireh” href=”http://www.comunicatedepresa.ro/cocor/” title=”Cocor”>cocor pliat constituie cte o rug?ciune adresat? kami-lor. Motivul a inspirat unul dintre romanele faimosului scriitor Kawabata Yasunari (1899-1972), laureat al Premiului Nobel pentru Literatur? (1968), intitulat chiar Sembazuru, tradus la noi cu titlul Stol de p?s?ri albe.
     La 6 august 1945 a fost aruncat? deasupra Hiroshimei bomba atomic?. Au murit pe loc, volatilizati de imensa c?ldur? degajat?, 70.000 de oameni. Alti 28.000 au murit n chinuri cumplite n zilele imediat urm?toare, printre ei fiind ?i o actrit? extrem de popular?, Midori Naka. Supravietuitorii, asa-numitii hibakusha, au suferit n continuare din cauza bolilor produse de radiatiile atomice. Printre ei, eleva Sadako Sasaki, o fetit? de 12 ani. Cnd a aflat c? s-a mboln?vit de leucemie, un cancer al sngelui, iar medicii au renuntat s?-i mai acorde vreo sperant?, s-a apucat s? fac? un sembazuru. Credea c? se va ns?n?tosi dac? va face o mie de cocori din hrtie, cum spune credinta popular? nipon?. Minile ei au ncetat s? mai miste la cel de-al 643-lea cocor. La apelul colegilor de clas? ai micutei Sadako Sasaki ?i cu contributia elevilor din ntreaga tar?, n Parcul P?cii din Hiroshima a fost ridicat? n 1958 o statuie de form? paraboloidal?, ce reprezint? un cap de rachet?, sustinut de trei piloni supli, pe vrful c?reia st? n picioare o fetit? cu bratele ridicate c?tre cer, care sustin un cocor de hrtie cu aripile desf?cute. Vizitatorii, mai ales copii, depun zilnic sub ea flori sau atrn? siraguri multicolore de cocori din hrtie, f?cute de ei sau trimise de copiii din lumea ntreag?. Ele au putut fi v?zute pentru o fractiune de secund ? ?i n imaginile transmise prin televiziune de la festivit?tile de comemorare a 50 de ani de la atacul Enolei Gay asupra Hiroshimei.

Articol ap?rut n ?coala noastr? (Zal?u), nr.3/1995, p.103-113

ierburi si descantece de dragoste de la …Ovidiu :):):)

Despre martisor…

Folclorul roman s-a dezvoltat la confluenta a doua mari regiuni ale civilizatiei europene: vestul si sudul Europei. De-a lungul secolelor, romanii si-au cristalizat propria lor cultura. Aceasta cultura reprezinta nevoia de comunicare a omului cu natura si a omului cu alti oameni. Spiritualitatea romaneasca a fost in perfecta armonie cu pozitia geografica a tarii noastre si cu practicile populare ale romanilor. 

Cultura romaneasca prezerva cu grija memoria stramosilor ei, astfel ca printre cele patru mituri importante ale romanilor il vom intalni alaturi de "Miorita" si pe cel al "Babei Dochia", ultimul fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul.
Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie. 
1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan.
Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie. 
Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii. 
La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. 
In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare.
Cand venea primavara, oamenii obisnuiau sa lege de copacii funii albe si rosii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Aceasta masura de precautie era luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca.
La originile martisorului a stat o moneda de aur la care se atasa o sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii obisnuiau sa o poarte la gat. Exista credinta, conform careia, acesta amuleta aducea noroc si fericire. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care, legau martisorul de trunchiul unui copac iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul. 
Dupa un timp, margele frumos colorate au luat locul monedei. In unele parti ale tarii, martisorul este purtat la incheietura mainii, toata luna martie. Dupa care, inainte de rasaritul soarelui, fetele il innoada de trunchiul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea ca toate dorintele lor se vor implini. 
Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu ajutorul lui Isus Cristos.
In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.
MARTISORUL LA VECINII NOSTRII 

Daca mergi pe strazile Bulgariei, pe data de 1 Martie, vei intalni numeroase figuri fericite. Dar in primul rand, ochii tai vot fi capturati de martisoare. Toata lumea isi decoreaza hainele cu ele. Mai mult, poti sa observi martisoare purtate chiar de caini si pisici. In satele mici din munti, oamenii isi aranjeaza si animalele domestice din ograda (miei, cai, capre etc) cu astfel de podoabe. Casele au si ele, de asemenea, propriul lor martisor.

Te-ai putea intreba de unde provine acest obicei. In timpurile vechi, "matenitsa" cum sunt denumite martisoarele in limba bulgara, au fost acceptate ca un semn de ritual, ca o amuleta creata special pentru a te proteja de spiritele rele. In zilele noastre, aproape toate aceste simboluri au fost uitate, ramanand doar cel legat de venirea primaverii. Dar si acum, bulgarii cred ca, vor fi sanatosi tot timpul anului daca poarta "martenitsa" in luna martie. Exista o zicala din batrani care spune ca "daca nu porti martisor, Baba Marta va aduce spiritele rele in casa ta". Caracterul mitic Baba Marta personifica primavara si soarele care poate cu usurinta sa arda fetele sensibile ale oamenilor. Conform credintei nationale, Baba Marta este o batrana neputincioasa. Acesta este motivul pentru care are tot timpul la ea un bat de fier in care se spijina. Bulgarii cred ca, temperamentul batranei este foarte instabil. Astfel ca, atunci cand Marta zambeste, soarele staluceste pe cer, iar atunci cand este suparata pe cineva, vremea urata isi face simtita prezenta. Majoritatea ritualurilor aveau ca obiectiv principal multumirea batranei. Baba Marta nu va vizita decat casele curate si bine ingrijite. Din acest motiv, in fiecare an, la sfarsitul lui februarie, bulgarii obisnuiesc sa-si faca curatenie generala in case. Este de fapt un simbol al curatarii de tot ceea ce s-a adunat rau de-a lungul anului, de toate lucrurile vechi si nefertile, si de care trebuie sa te debarasezi odata cu venirea primaverii, pentru a te putea purifica.
Baba Marta are cerinte specifice pentru cei cu care se va intalni la inceputul lui martie. Astfel ca, batranii nu trebuie niciodata sa iasa prea devreme din casa in aceste zile pentru ca batrana doreste sa intalneasca doar fete tinere si femei. Doar asa vremea va fi tot anul frumoasa si calduroasa. Trebuie de asemenea sa poriti "martenitsa".
Toata lumea poarta "martenitsa" in Bulgaria, inclusiv necuvantatoarele. Martisoarele bulgarilor sunt asemanatoare celor din Romania. Sunt facute din doua bucati de matase, una alba si cealalta rosie, rasucite intre ele, la care se ataseaza monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci etc. Impreuna formeaza amuleta.
In anumite regiuni din Bulgaria martisoarele sunt purtate in functie de statutul social al persoanelor in cauza. Astfel, fetele nemaritate vor purta martisorul in partea stanga a rochiei, in vreme ce fetele batrane il vor purta pe degetul mic al mainii stangi. Barbatii casatoriti poarta "martenitsa" la soseta dreapta.
Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. Procesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. In sud, spre exemplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai jos martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze. In alte regiuni acest lucru se intampla la vederea unei lebede, existand credinta ca, vei fi tot anul la fel de gratios precum respectiva pasare. Fetele nemaritate isi pun martisorul sub o piatra mare si incearca sa ghiceasca care le va fi ursitul.
Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe.
Martenitsa, aceasta amuleta magica, mostenita de la predecesori, este primul semn al venirii primaverii. El simbolizeaza credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce va sa vina.

 
 
 
Sursa : http://www.e-scoala.ro/martie/index.html

martisor

Razbate zvon de primavara,
In tarcuri zburda mieluseii,
Sa-i faca iernii viata-amara
De sub frunzar ies ghioceii.

Plapanzi si albi, sunt o speranta
A primaverii ce-o sa vie
Si tandru scriu sub ochii nostri
A vietii, calme,  poezie.

Pe piept sa ne trezeasca dorul,
Din alb si rosu, impletite,
Iubiri si vise neimplinite -
Zambeste astazi martisorul.

Prilej, o stie fiecare
Tertipu-i arhicunoscut,
Sa le furam o sarutare
Femeilor ce nu ne-au vrut.

Mere razand

Mere razand

Te-am asezat in cosul acesta cu
mere
bucata cu bucata;
parul tau balai, fruntea,ochii si sprancenele,
nasul si genele,
gatul alb ti l-am scaldat indelung
in
saruturi
umerii tai, doua crengi incarcate de iubire
bratele tale doi
clesti strangandu-ma
si apoi sanii mere in parg,
asezate pe tablia intinsa
a corpului tau
si apoi tu, toata , toata
asa cum te-am visat
dintotdeauna.
Marul acesta este tocmai talpa piciorului
de aceea ii sarut
degetele
si urc incet, din mar in mar pana la locul unde
doar eu ratacind
dibuiesc portile iubirii deschise.

-"Omule, de vanzare ti-s
merele?"
-De vanzare, de vanzare…Dar vezi tu,
eu sunt vanzator si tot eu
cumparatorul,
pentru ca iubita mea e in cosul acesta cu mere
si nu vreau
ca din intimplare
altii ochii sa o atinga,
alte guri din trupul ei sa se
infrupte.
Ea e doar a mea, doar a mea, doar a mea…

Clipa de poezie cu

Radu Carneci

Poem cu clopote

Spre Mausoleul
sfnt, bat clopote.
Ele vin din iarba, pe sub iarba,
din pamnt, pe sub
pamnt,
din izvoare , pe sub izvoare,
din oase , pe sub oase,
din
tacere, pe sub tacere,
mereu nviere.

Ele vin din arbori , peste
arbori,
din pietre, peste pietre,
din pasi, peste pasi,
din moarte,
peste moarte
Si ne suna si ne dor,
clopotele cu luna sub nor.
Vai,
clopote de snge cum bat
din pamnt, peste pamnt
n snge, despre snge,
n noi dinspre noi, clopote
cu limba de cer dinspre cer,
cum intra n
noi si ne cer.

iata barbatii din carne sunnd,
iata clopotele lor
sngernd,
iata degete, iata ochi de dor,
iata tacerea tmplelor,
iata valea cu barbati sunnd,
iata clopotele lor sngernd.

Intra
n noi clopote de pamnt,
clopote de oase, dansnd,
din stele, din
ciocrlii, din grne,
n noi azi, n copii mine,
o tara de clopote n
noi rasturnnd
sus vulturi de clopote zboara rotund  

Serban Codrin

BALAD?  PLIN?  DE  PROMISIUNILE  INTR?RII
N  MP?R??IA  ACARULUI  P?UN
 
Faimos castel de ap? ?i cote?e
De porumbei ai p?cii, voiajori,
Coco?i n loc de ceasuri, pe ostre?e,
De diminea?? pn?-n ceilal?i zori
Se ntrupeaz? a oricta oar?
n fascinanta, n eterna gar?;
Aici, t?rmul f?r? u?i, peroane,
Dar unde-opre?te cteodat? un
Celebru tren prin lipsa de vagoane ,
E-mp?r??ia-acarului P?un.
 
O fresc? zugr?vit? pe-un perete
De igrasia anilor fragili
n?iruie la casa de bilete
Ba zei b?trni, n crj? ?i exil,
Predicatori spumnd n microfoane ,
Profe?i fl?mnzi, episcopi sub coroane,
Ba dictatori cu ?apc?-ofi?ereasc?
?i pijamaua casei de nebuni,
n lunga ner?bdare s?-i primeasc?
mp?r??ia-acarului P?un.
 
Mai cade cte-un pumn cu-obr?znicie,
V?cari, porcari de-a valma, pro?ti, dar mul?i,
Trec peste rnd, se-arunc?, – Hei,dr?cie!,
Cu mbrnceli pe cei pu?ini ?i cul?i…
Smulgnd biletul f?r? vreo ru?ine,
Nerozii-o ?terg afar?, unde-i bine,
Prin g?uri z?d?rndu-i m?tr?guna
La vn?toare dup? g?rg?uni,
C?-i roditoare prea dintotdeauna
mp?r??ia-acarului P?un.
 
Din u??, baba Soart? cu-o g?leat?
De zoaie-i trage-un ?motru dup? gloat?
?i-njur?-ntrzia?ii pe mu?e?te
Fir-a?i ai dracu!, pn?-?i potrive?te
n col?ul gurii-o foaie de tutun,
C?ci tuturor promite ?mechere?te
mp?r??ia-acarului P?un.

Iubitei

 

Azi ma privesti neiertatoare
Furia geloziei te-a orbit
Mi-arunci in fata tot ce stii ca doare
Si uiti c-atata vreme ne-am iubit.

E clipa care vine in furtuna
Si sterge pe vecie tot ce-a fost frumos
Nimic nu va mai fi la fel cu ce a fost
Cuvintele ce dor orice iubire curma.

Ramai in lumea ta de vrajba si urgie
Topeste-te in propia-ti otrava
In lumea mea e loc doar de iubire
Iar gelozia ta e clipa de zabava.

De maine iti ofer drept consolare
Sa devenim etern necunoscuti
Pe alte drumuri ne-om face nevazuti
Si tot ce-a fost ramane-va-ntamplare.

 

Ion Pribeagu, clipa de poezie

Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X