februarie 2009

Clipa de poezie, Serban Foarta

Autor: ?erban Foar??
Sursa: revista Tribuna
Data: Nr. 122 (1 – 15 octombrie 2007)

I
Cine s-a jucat aznoapte
C? ne-a uns pomii cu lapte?
(Tudor Arghezi, Joc de chiciuri)

Nu-? ct mai e de doritor
de chiciuri pomul,
dar un l?mi, n dormitor,
cnd are omul,

e bine s?-i nnoade-n crengi
o ro?ie fund?,
al c?rei enigmatic clenci
e s?-l ascund?

(n caz c?, n iatacul t?u,
se bag? una
din pretinele ce, ochi r?u,
au totdeauna)

de neagra-i uit?tur? ce
deoache pn?
?i viperele, dac?-i e
la ndemn?.
text preluat cu acordul revistei Tribuna la data de 20 ianuarie 2008

 
Postat pe: 28 January, 2008

Autor: ?erban Foar??
Sursa: revista Arge?
Data: octombrie 2007

Ajungnd la ??rmul m?rii ??rii,
Coborr?-n dreptul g?rii ??rii,
?i, pn?-n albastrul z?rii ??rii
Noastre,-n mijlocul br???rii ??rii,
Se sc?ldar?-n albul s?rii ??rii,
Mai exact: al s?rii m?rii ??rii

Dup? care,-n largul m?rii ??rii,
Albi de albul s?rii m?rii ??rii
Ce-am?r??te-ntinsul m?rii ??rii,
Se iubir?-n apa m?rii ??rii,
Din dorin?a n?l??rii ??rii
Peste limita br???rii ??rii
Care-i cercul z?rii m?rii ??rii.

Gazde bune,-n cercul z?rii ??rii,
Cu-?i str?ini de ??rmul m?rii ??rii,
Erau contra a???rii ??rii
mpotriv?-le, pe ??rmul m?rii ??rii;
ns? ?i, de dragul m?rii ??rii,
Contra d?rii s?rii m?rii ??rii,
Peste grani?ele z?rii ??rii,
Altor riverani ai m?rii ??rii,

Pe care nu-i mai n?ir?m aici.
text preluat cu acordul revistei Arge? la data de 11 iulie 2007

 

Miniantologie liric?

Psalmul 3
Al lui David, pe cnd fugea din
fa?a odraslei sale, Avsalom

RRogu-Te, Doamne, s? m-ascul?i:
de ce se fac mereu mai mul?i
cei ce m?-njur?, cum c?,-n tTine,
nu-i izb?vire pentru mine?!
Ci, Doamne, Tu mi-e?ti reazim; slava
mea e?ti, – ?i Cel ce-mi ?ine glava
pe umeri. Cnd mi-e mult prea r?u,
m-auzi din sfntul munte-al T?u.
Trezitu-m-am, cnd m-a prins somnul,
c?ci partea-mi o va ?ine Domnul.
?i, Doamne, Care m? cuno?ti,
Tu ?tii c? nu m? tem de o?ti.
Ridic?-Te ?i, de nebine,
Tu izb?ve?te-m? pre mine,
c?ci celor care-mi poart? ur?
le-ai spart m?selele din gur?.
La Tine, mntuirea este
?i binecuvntarea peste
poporu-?i
Doamne-al meu, Te-ndur?!

Psalmul 6
Pentru sfr?it, printre imnuri, despre
[ziua] a opta; psalm al lui David

M? rog pe harfa cu dulci coarde
s? nu m? mustri-n furia Ta;
aibi mil?, c?ci un foc m? arde,
m? ofilesc, – nu pregeta;
oasele-mi tremur? ?i foarte
m? tulbur nl?untrul meu
ntoarce-?i fa?a, Doamne-al meu,
asupr?-mi, – nu mai pregeta;
sloboade-mi sufletul cel foarte
mhnit, c?ci mare-i mila Ta,
?i nimeni nu-?i aduce,-n moarte,
aminte de F?ptura Ta;
?i,-acolo unde-i numai moarte,
nu-i nimeni a Te mai cnta.
De-atta geam?t, nu mai pot,
n fiecare noapte patul
n lacr?mile mele-l scald,
privirea-mi s-a cernit de tot
de r?ul celor ce de-a latul
mi stau n cale
Din nalt,
auzi-mi, Doamne-al meu,oftatul
?i ruga de netrebnic psalt!

Psalmul 21
Pentru sfr?it, despre ajutorul de
diminea??; psalm al lui David

Doamne, Dumnezeul meu,
de ce m-ai p?r?sit? Cuvinte
n-am, ca s? spun ce necuminte
am fost, nct pot, noapte, zi,
s? strig, c? nu vei auzi, -
f?r s? m? cred, strignd, nebun.
Ci, Doamne, Carele-ai fost bun
Cu Israel, cnd to?i ai mei
Erau n lan?uri, iar pre ei
i-ai izb?vit, – tot ntru Tine
n?d?jduit-au, tot spre Tine
strigat-au, ?i n-au tras ru?ine.
Eu, ns?, vierme, iar nu om,
m? cred, o drojdie uman?,
vrednic de-ocar? ca un pom
gola? ?i ve?tejit de man?,
cnd al?ii,-n rs, zic: Aib?-l Domnul
n paz?, c?ci se-ncrede-n El
nc? de cndu-?i dormea somnul
n snul maic?-sii, pre cel
ce strig?
Iar eu strig: De ce
m-ai p?r?sit pre mine, Doamne,
cnd grea primejdia,-n preajm?-mi, e,
iar ?i de ?tiu doar s? condamne
nu-?i pot fi nicidecum aproape.
M?-mprejmuie cirezi de nouri
iar eu m-asemui unei ape
care se vars?; zarea,-n nouri,
se-mbrac? ?i spore?te seara,
tot osu-mi iese din ??ni,
iar inima-mi e cum e ceara;
n-am vlag?
Doamne,-n ce ??rni
m? duci, eu ?tiu c?-s ale mor?ii:
jur-mprejurul meu s cinii
?i-s desc?rnat cum, numai, mor?ii,
mu?cat de glezne ?i de mini, -
r?uf?c?tori arunc? sor?ii
pentru c?ma?a-mi, – c?ci m? prad?,
uitndu-mi-se ?int?-n ochi
Tu scap?-mi sufletul de spad?,
de col?ii haitei, de deochi,
de gura leului ; Te rog
m? scap?, Doamne, ?i de cornul
n?slnicului inorog, -
mi-i negru sufletul ca hornul,
iar Altul n-am, Cui s? m? rog!

Texte preluate cu acordul editurii Brumar la data de 18 septembrie 2007

Selectarea versurilor
Gabriel Mirea


Bambu?ii lungi

poart? alene
frunze din pene
verzi ?i cu dungi

fine ca ni?te
negre nervuri,
ai c?ror nuri
cnd prind s? mi?te

un pic, abia
t?ind v?zduhul,
o fac prin duhul
lui Picabia, -

ntr-o albastr?
pace oranj,
f?r? melanj
cu-a Dvs.!

Ghici, ghici, ghici
ce e aia kitsch?

- E o chiciur? de stele
pe un cer de un albastru
ca un fund de crati??,
cu un nger, printre ele,
notnd, n sos albastru,
ca o caracati??!

Aceast? tafta

Nici bleu, nici oranj,
culoarea nici-nici
e a unui franj
furat de furnici.

?i galben, ?i frez,
culoarea ?i-?i
nu are nici crez,
nici ce isp??i.

Cam brun, cam oliv,
culoarea cam-cam
nu are motiv
s? fac? tam-tam.

Cnd gri, cnd pembe,
aceast? tafta
s-ar zice c? e
dar nu e a ta.

Texte preluate cu acordul editurii Brumar la data de 18 septembrie 2007

Selectarea versurilor
Gabriel Mirea

Postat pe: 30 September, 2007

Mitic?

Avea serviciu-n Ci?megiu:
da mu?tele afar?;
cnd se-ntlni c-un lefegiu,
cam dup? cinci, pe var?.

Mitic?-i e amic fidel
cu gndul ?i cu fapta,
nct i zice,-ndat?, el:
Hai, c? te iau n dreapta!

N-ai la R?zboi, la minister,
vrun cunoscut? C?, iar?,
nu-i dau grad soacr?-mii, mon?er,
de moa?? militar?!

Ajung, ntr-astfel, la bufet:
Ce-ai zice de-o flanel?
de Dr?g??ani? Ce mai buchet!
?i cum, prin clientel?,

cei doi amici trec bra? la bra?
Mitic? se r?ste?te
la unul, cu o halb?: Bea-?i
berea, c? se r?ce?te!

Apoi, pe cnd amicu-abia
comand? una mic?:
Nu i-o da, domnu ?al, c-o bea!
se-amestec? Mitic?,

care, cu gndul la p?str?mi,
stufat, schembe, nisetri:
Iaurt ai? zice; Este; D?-mi
vreo c?iva centimetri!,

ad?ugnd: Cu chifle moi!;
?ii, ca s? nu-l scrbeasc?
lactatul: Pune-i usturoi,
vanilie srbeasc?!;

?i-amicului, dup? chefir,
cam pe la ceasul ?apte:
D?-mi o ?igar? suvenir!
N-am mai fumat de-az-noapte

?i-s ntr-un hal f?r? de hal
c-am dus-o ntr-un r?znet,
?i,-apoi, nu umblu cu metal:
m? tem, parol, de tr?znet!

Dar te poftesc, dac-ai r?gaz,
cam pe la opt exacte,
la oper?. Ce cnt? azi?
Rela?, n patru acte!

(n parantez? fie zis:
cum Bucure?tii are
renumele de mic Paris,
Mitic?-al nostru, care

e get-beget bucure?tean
par excellence adic?,
este un mic parizian
?i dumnealui, – Mitic?.)

Or, el, n timp ce-al s?u amic
ncepe s? se plng?
de din?i strica?i, – unuia mic,
care st?tuse lng?

ei ?i se chinuie, din cui,
s? ia o p?l?rie,
i zice: Aldat, sub t?lpi, s?-?i pui
o coal? de hrtie!

Apoi, amicului: Ziceai
c? ai bocluc cu ne?te
din?i pro?ti: ?i recomand un ceai
din r?d?cini de cle?te!

Amicul pleac?, dup? doar
un ceas ?i una mic?:
Saltare, neic?, ?i orvoar!
S?-mi scrii! zice Mitic?;

?i ?alului: Sc?pai vreo doi -
trei franci pe jos, dom Mi?u;
dac?-i g?se?ti, mi-i dainapoi
de nu, e-al t?u bac?i?u!

Amici

M?car c?-i levent
?i cu canotier?,
e m?gar ?i violent,
?i n-are manier?

Ei, ?i ce dac? n-am
fost la Cosman, az-noapte,
cnd i-o ?tiu pe madam
din cancanuri ?i ?oapte?

C? de unde-a?a lux
(c? tot circul? vorba
?i se-ntoarce-n reflux)
pe nev?st?-sa?! – Ciorba

cnd te-ar ars, ?i-n iaurt,
musiu, ai s? sufli;
?i-o spui verde ?i scurt,
?i tu-?i ie?i din pantufli?!

C?, poftim, la ?osea,
zilnic, cu bicicleta,
care alta-i ca ea,
c? e ditai cocheta,

de se scald?-n parfum
?i, pe unghii, n oj?;
c? la teatru, acum,
are dama ?i loj?;

iar vara , mereu,
la Sinaia C?, cic?,
o sus?ine din greu
cumnat -su, F?nic?, -

c? b?rbat-su-i zevzec,
iar la c?r?i, o mazet?;
dac?-l iei la refec
face ca o gazet?

?i te-mproa?c? (netam,
nesam) cu sudalme,
?i tot face tam-tam
cu- i trag, domnule, palme!

C?, vezi, are-un cusur:
e violent, – ?i se-nvoalb?
ca o spum?,-mprejur
B?iete, o halb?!

Justi?ie
(Leanca v?duva)

s v?duv?, fomeie srman?, comersant?
de b?uturi spirtoase , pl?tim licen?a, domn
judec?tor, cnd vine de-mi intr? n locant?
mnealui ce-mi face ??nd?ri clondirul, care tomn

atunci veneam din pia??, nc? chiar domn Tomi??
zicea s?-l iau n birje, ca s? nu-l sparg, cu
trei chile mastic? prima, care se face cri??
mnealui ?i m? njur?, pardon, de tot ce vrei,

?i cnd s? chem vardistul, tot dumnealui mi zice
C? m? sulemene?te cu chinoroz, c? mai
Venise cu-o c?ciul? cu chinoroz, s?-mi strice
Obrazul ?i, tulind-o,-mi sparge clondirul, vai

de noi, c? greu al dracu s? ai o buc??ic?
de pine, cnd, ca mie, ?i-e sufletul curat;
a?a c? s?-mi pl?teasc? trei chile de mastic?
?i-onoarea mea, care m-a njurat.

Texte preluate cu acordul editurii Brumar la data de 18 septembrie 2007

Selectarea versurilor
Gabriel Mirea

 

 

Miniantologie liric?

LA PIA??
(balet)

Via?a-i o iaurgerie;
din chefiruri,
bntuie,-n iaurgerie,
dulci zefiruri.

Via?a-i o tutungerie:
lungi trabucuri
cumperi din tutungerie,
s? te bucuri.

Via?a-i o simigerie:
cin se primbl?
intr? ?i-n simigerie
dup? jimbl?.

Via?a-i o boiangerie:
umple-?i co?u
cu alb, din boiangerie,
sau cu ro?u.

Via?a-i o bragagierie,
?i e drag?:
haidem la bragagerie,
hai la brag?!

Via?a-i o toptangerie:
mai tot anul
trgui din toptangerie
cu toptanul.

O sufragerie-i via?a;
sufragiul
nu-i universel, dar pia?a,
pia?a este.

SONAT? PENTRU PIANINA MECANIC?

Vorbind cucoana dou? limbi,
?i-a zis c?-?i pui un nou galon,
pe clape, minile de-?i plimbi,
c-aveau ?i-un piano,-n salon, -

salon f?r? piano nu merge;
dar findc? e un chin titanic
s?-nve?i s? cn?i, cnd nu mai merge,
?i-a cump?rat clavir mecanic,

pe care-l puse n salon
lng?-o fereastr? de la drum,
prin care vezi, de subt balcon,
n cas?, ca ntr-un album.

?i seara, ca la un cenaclu,
se pune doamna la clavir
?i-?i trece de?tele pe nacru
?i pe eben, minute-n ?ir,

n timp ce guvernanta Nella
te face,-n strad? s? le?ini,
cum tot nvrte manivela
n dosul magicei ma?ini.

Amicul X

Unul ca mine,
un I.L.C.,
nu e un cine,
este un ce;

greu e, pe um?r,
s?-?i cari nimicul:
eu sunt un nr.
ntr-un matricol;

eu sunt o liter?, -
dac? mai sunt,
c?ci, cnd au venit?r?
n recens?mnt,

au fost n tot locul,
prin mahala,
cu terfelogul, -
la mine, ba!

?ansa mea este
amicul X
ce,-n orice chestie,
intr? la fix;

el e un omni-
scient, ?i-un atu
are: cu domnii
mari, e pertu.

Eu beau dintr-o can?
groas? ?i alb?,
o marghiloman?;
el cere o halb?;

or, cum o cere,
dup? ce m-a ochit,
e o pl?cere
s? i-o achit!

El (simplu): Vin
de la Marghiloman.
EU: Ei? El: Amin!
E la aman.

Eu (s?-i fac cheful):
?eful ce zice?
El: Nu-l ?tii pe ?eful?
?i: Salve, amice!

i zice cut?ruia
dintr-o tr?sur?,
barbeta c?ruia
e mai mult sur?, -

care se uit?
n gol, ca prin sticl?,
la X ia te uit?,
ce senil e Costic?!

Arion? zic; Nu, zice
El. Oll?nescu, -
mi-a zis s?-i dau bice
lui Take Ionescu?

Mda, zice X
l prinz cu-o chichi??
?i-i zic: D?du?i chix,
drag? T?chi??!

Eu: ?i decretul
asupra lefilor?
El (n secretul
tuturor ?efilor):

A?! Lupt n van
cu Alexandru
Marghiloman?
Da, frate; ?i, tandru,

privindu-mi n can?:
B?iete, zice,
o marghiloman?!
Pl?te?ti tu, amice.

Apoi, demisumbru:
Cu metal, nu m?-ncumet,
domle, s? umblu, -
mi-e fric? de tunet.

Texte preluate cu acordul editurii Brumar la data de 18 septembrie 2007

Selectarea versurilor
Gabriel Mirea
 
 
Sursa ‘Poemele de langa noi"

William Shakespeare

traducere de Axel H.LENN

 XXIX
 

 

Cnd alungat de Soart? ?i priviri,
Deplng tot singur felul meu proscris,
?i tulbur cerul surd cu tnguiri,
?i m? privesc, hulind al sor?ii vis,

 

 

Plin de speran?? vrnd s? fiu ?i eu,
Prieteni mul?i n juru-mi adunnd,
Dorindu-mi rostul altei vie?i mereu,
Care m?-ncnt? prea pu?in avnd;

 

Dispre?uind n mine aste gnduri,
Te ntlnesc, ?i sim?ul meu hoinar,
Cum salt?-n zori o ciocrlie-n crnguri,
nal?? imn spre-al cerului hotar;
Comoar? ?i-e iubirea-n amintire
C? n-a? cer?i a regilor ursire.

 

 

  XXX
 

 

Cnd tainic sfat gndirile-mi trezesc
Trecute lucruri napoi rechem,
Suspinul meu n lips?-l risipesc,
?i vremi pierdute-n jalea-mi surd? gem.

 

 

mi scald atunci un ochi, ce n-a mai plns,
Pentru prieteni disp?ru?i n veci;
Amorul n?ruit, n vorbe strns,
Cu inimi vechi se-adun?-n lacrimi reci.

 

 

Atunci pot fi mhnit de vechi mhniri,
?i ap?sat din chin n chin ascult
Tot ?irul vechilor nenorociri,
Ce plat?-mi cer cum o cereau demult.
Gndindu-m? la tine de-ndr?znesc,
Recap?t tot, durerile sfr?esc.

 

 


 XXXI
 

 

Bel?ug de ndr?gire e-al t?u piept
Cu inimi ce credeam c?-s moarte;
Acolo dorul st?pne?te drept,
?i vechi prietenii aparte.

 

 

De cte ori un strop umil ?i sfnt
Din ochi iubirea mi-a tot tlh?rit,
Servind credin?ei celor din p?mnt,
Al c?ror chip e-n tine cuib?rit:

 

 

E?ti groapa-n care zace dorul viu,
Vestigiu trist al stinsului amor,
Ce m-a s?dit n tine gnd s?-?i fiu;
Din mul?i cules mi-e?ti azi st?pnitor.
Al lor chip drag n tine-l potrive?ti,
?i tu, prin to?i, deplin m? st?pne?ti.

 

  XXXII
 

 

 

Dac-ai s? treci de mplinita zi,
Cnd sub ??rn? oasele-mi vor trece,
?i s? revezi vreodat? de ar fi
Iubitul t?u defunct n versu-i rece,

 

 

Prin timp compar?-l cu alt vers mai bun,
?i ntrecut de mul?i poe?i, atunci,
Pentru iubirea mea din el, ?i spun,
Nu pentru rim?, s? nu l arunci.

 

 

O, garanteaz?-mi doar un dulce gnd:
Cu Muza-i aste vremi s? fi tr?it,
Ar fi n?scut iubirea-i vers mai blnd,
Celor mai buni al?turea sortit.
Dar cum e mort, ?i nasc mereu poe?i,
n ei vezi stil, din el iubire-nve?i.

 

 

  XXXIII

 

Ades v?zut-am glorio?ii zori
Cu ochiul suveran pe culmi c?znd,
Prin nverzite lunci trezind fiori,
Pe ape str?luciri cere?ti purtnd;

 

 

Curnd trec nori nghesui?i ?i grei,
Spoind atent seninul chip celest,
?i lumii ascunzndu-l, ochii ei
l pierd retras ?i nev?zut n vest.

 

 

Mi se-ar?t?-ntr-o diminea?? mndru
Splendoarea lui pe fruntea-mi triumfnd;
Dar, vai! O or? doar, c? norul sumbru
Trecu ‘nainte razele-i mascnd.
Dar pentru asta nu-l dispre?uiesc;
Cu el to?i sorii lumii se-ofilesc.

 

 

XXXIV

 De ce-ai f?g?duit o zi de vis,
?i m-ai f?cut s? plec f?r? manta
L?snd ca noru-n calea mea trimis
S? t?inuie n fum bravura ta?

 

 

    Nu ?i-am cerut eroice ie?iri
S?-mi ?tergi obrazul ud ?i biciuit,
C? nu au rost asemeni lini?tiri
Ce-s r?nii leac, dar eu r?mn jignit.

 

 

      Ru?inea ta-n durere mi-e nimic;
De?i regre?i, nu-i chinu-mi alinat.
Durerea din vexant, cinstit ?i zic,
Nu poart? crucea unui ofensat.
Se-n?ir? perle-n ochii t?i cu dor,
R?scump?rare grea p?catelor.

 

 

 

 XXXV
 

 

    Nu fi mhnit de cele ce-ai f?cut:
Rozele-au spini, fntnile noroi,
Nori ?i eclipse astrele-au v?zut,
Scrbos t?ciune cre?te-n muguri noi.

 

 

    To?i oamenii gre?esc, pn? ?i eu,
Prin compara?ii permi?nd sc?p?ri,
Necinste-mi fac, salvndu-te mereu,
P?catele schimbndu-?i n uit?ri.

 

 

      Ct mi-ai gre?i, eu scuze-?i tot g?sesc -
Acuzatorul, deci, ?i-e avocat -
?i astfel mpotriva-mi iar crtesc.
Iubesc ?i m? ur?sc nencetat,
Cum altceva dect lumin? nu-i pot fi
Celui ce ?tie de la mine-a jefui.

 

 

 

 XXXVI
 

 

 

        Ascult?-mi gndul s? r?mnem doi,
De?i iubirea ne e una-n har.
Voi lua asupra-mi bulg?ri de noroi
S? port ru?inea noastr? singur doar.
n dragoste str?batem unic drum,
De?i n via?? separa?i vom fi,
Va arde dragostea ntiul scrum,
Dar vremea ei curnd se va sfr?i.

 

 

      Nu pot s? te mai ntlnesc, ?tiind
Ru?inea-n care-am suspina noi doi;
Nici tu cinstire s?-mi ar??i, fiind
De al t?u nume desp?r?it apoi.
Dar nu o face; te iubesc ?i-a?a,
Al meu fiind, a mea-i ?i via?a ta.

 

 

 

 XXXVII
 

 

    Ca un b?trn p?rinte retr?ind deplin
Elanul tinere?ii-n fiul s?u,
M-alin ?i eu, atins de-al Soartei crud venin,
Cu spiritul ?i sincer chipul t?u.

 

 

    Cnd farmec, spe??, lux ?i iste?ime,
Oricare-n fapt, sau toate, mai mult chiar,
n tine-?i afl? rost ?i profunzime,
Iubirea-mi toat? ?i-o ofer n dar .

 

 

      Deci nu mai simt venin, nevoi, dispre?,
n umbra lor suspine n-am s?-n?ir,
Ct timp veghez destinul t?u m?re?
?i tainic n splendoarea ta respir.
Des?vr?ire-n toate ?i doresc.
Fii cel mai bun, ?i nzecit zmbesc!

 

 

 

 XXXVIII
 

 

    Cum s?-?i doreasc? Muza-mi n?scociri,
Ct timp exi?ti, n versu-mi picurnd
Dovada minunatei tale firi,
n simple pagini ne-ntrupndu-?i gnd?

 

 

    O, ?ie mul?ume?te-?i, de-ai avea
Privirii tale pagini s?-i citesc,
?i care om s?-?i scrie n-ar putea,
Cnd pl?smuiri n ochii-?i vie?uiesc?

 

 

      A zecea Muz? fii, de zece ori
Ct alte nou? rimei drag decor;
?i celui ce te cheam?, d?-i fiori
S?-?i afle-n versuri chip nemuritor.
De Muza mea ncnt? aste vremi
Trudesc cu rost, sl?vire-ai s? te chemi.

 

 

 

 XXXIX
 

 

 

    Crezi c-am vreun merit c? te pot cnta
Cnd ce-am mai bun n tine reg?sesc?
A mea sl?vire-n mine ce-ar l?sa?
?i ce e doar al meu cnd te sl?vesc?

 

    Att de-ar fi, departe s? tr?im,
?i-al nostru dor s? fie mp?r?it,
A?a voi ?ti, cnd singuri ne trezim,
S?-ntorc spre tine gndul cuvenit.

 

 

      O, dep?rtare, cte chinuri ?ii,
De nu ar fi al t?u r?gaz s? ?tim
n timp a-ntoarce dorurile vii,
Ce-n timp ?i gnd min?ite le tr?im,
?i care-n tine-?i afl? dezbin?ri:
Sl?vindu-l doar pe cel din alte z?ri!

Erich Kästner,O mama îsi face bilantul

Feciorul meu mi scrie foarte rar.
Ce-i drept, mi-a scris de Pasti o scrisorica:
la mine se gndeste iar si iar
si draga-i sunt ca totdeauna, cica.

De cnd nu ne-am vazut e aproape-un an.
Ma duc la gara, vremea sa-mi mai treaca
privind la trenuri, plina de alean
cnd spre Berlin – acolo-i dnsul – pleaca .

Si mi-am luat bilet cndva si eu
de ct pe-aci s-ajung la el, spre seara.
Dar m-am ntors pe urma la ghiseu
iar ei biletul mi-l rascumparara.

De-un an, feciorul meu e logodit.
Vrea sa-mi trimita si-o fotografie
O perna , dar de nunta-am pregatit
Ma vor chema cumva la cununie ?

L-o fi iubind ea cu adevarat?
Si perna o sa-i placa ei anume?
Ce singura ma simt cte o dat’
Or exista si fii duiosi pe lume?

Frumos era cnd locuia la mine!
Acum dnsul o sa se nsoare …
Zac treaza noaptea si ascult cum vine
cte un tren … El, mai tuseste oare?

Pastrez ntr-un dulap niste ghetute
El a crescut … Stau singura aici.
Nelinistea nu poate sa ma crute.
Of, dac-ar fi copiii pururi mici.

Clipa de poezie

Cincinat Pavelescu

(1872 – 1934)

Corbii
Cntecul omului
Impresii de toamn?
Poetul
Cele trei n?luci
Simbolul neantului
Ftizica
Simfonia ploaiei


Bookmark: 2451         

Corbii

 D-lui C. Pariano

O, corbi sini?tri, v? iubesc!
Voi ce pe-al iernei alb lin?oliu
C?de?i n stoluri ce-ngrozesc
Ca ni?te pete mari de doliu!

n fracurile voastre negre
De ciocli, ave?i ceva de gal?,
?i-n cronc?nitul vostru rde
O ironie triumfal?!

Du?mani cet??ilor banale,
Prin vechi ruini v-ad?posti?i,
?i sub dispre?ul vostru rece
O lume-ntreag?-nv?lui?i.

Dac? v? mu?c? foamea-ntocmai
Ca feudalii castelani,
V? n?pusti?i pe avu?ia
Muncit?-a bie?ilor ??rani.

?i negrul vostru e simbolic,
E doliul ce-ndur?tor
Purta?i victimelor c?zute
Sub ciocul vostru hr?pitor.

Chiar Edgar Poe n cinstea voastr?
A scris balada-ntunecat?
Al c?rei leit-motiv e tistul
?i-ngrozitorul: niciodat?!  O, corb sinistru, al meu suflet,
Scrbit de lupte ?i de jale,
E-atras de doliul sarcastic
Ce-l poart? aripile tale!

?i-a? vrea, pentru-a sc?pa de via?a
Sugrum?toare a cet??ii,
S? deviu regele ruinei,
Al p?cii ?i-al singur?t??ii

La inceputul paginii


Bookmark: 2452         

Cntecul omului

M?-ntorc zdrobit. Ce drum enorm!
Viu dintr-o ?ar? dep?rtat?,
Pe care harta n-o arat?...
Sunt obosit, a? vrea s? dorm.

Sunt ani, sunt ani de cnd alerg
Tot nainte, nainte,
Cu-aceea?i ntrebare-n minte:
De unde viu ?i unde merg?

?i barca-mi nu mai e la fel,
Iar pnzele-i imaculate
De la plecare, sunt p?tate,
Ca ?i o mas? de hotel.

O mnam eu, sau m? ducea
n voia vntului, tot anul?
Eram sau nu, eu, c?pitanul?
S?rmanei b?rci ce r?t?cea?

O amintire mi-a r?mas...
?ara n?dejdii,-n dep?rtare,
Mi se p?rea att de mare 
?i-am ocolit-o ntr-un ceas!

Un gnd m? tulbur?, mhnit,
Ca un ecou de harf? spart?:
E visul meu nemplinit,
E idealul meu n art?!

n goana lui, izbit de stnci,
M?-ntorc la mal, mnat de soart?,
Pe inim? c-o floare moart?,
S-ascunz? ranele-i adnci.

?i-acum, n drumul spre mormnt
Privind amurgul ar?miu,
Cnd simt ce-a? fi putut s? fiu,
M?-nduio?ez v?znd ce sunt...

La inceputul paginii


Bookmark: 2453         

Impresii de toamn?

P?durea ve?tejit? n stnga mea coboar?,
?i-n dreapta, o colin? se suie c?tre z?ri,
Sub ro?ul ce amurgul pe culmile-i strecoar?.

E toamn? pe sfr?ite. Pe drum ?i pe c?r?ri
Zbor frunzele mnate de vntul ce le poart?,
Cum valul poart? barca pe zbuciumul de m?ri.

Trosne?te cte-o crac? ?i-n umbr? cade moart?;
S?racul o s? aib? la iarn? usc?turi,
Natura se-ngrije?te cu mil? de-a lui soart?.

O, fire nen?eleas?, cum inima ne-o furi
Cu moartea ta, sub care s-ascunde renviere,
Tu, care dintr-un mugur dai via?? la p?duri!

?tii oare ce duioas? ?i trist? mngiere
E ordinea etern?, pe care-o-ntrez?rim
n frunza care na?te ?i-n frunza care piere?

Doar ea mai ne adoarme durerea c? murim!

La inceputul paginii


Bookmark: 2454         

Poetul

Fecioare dulci, e n zadar!
Privirea voastr? fermecat?
?i ale voastre jur?minte,
Orict de calde ?i de sfinte,
Nu pot din drum s? m? abat?,
C?ci e croit, mai din-nainte,
A?a spinos ?i solitar...
Un glas mi strig?: Mergi! Nebun,
Puterei sfinte m? supun,
?i fug, ?i fug n largul z?rei,
?i fug n voia ntmpl?rei
P-aripa larg? a fanteziei,
C?l?uzit de-un singur dor:
Sunt jidovul r?t?citor
		Al poeziei!

La inceputul paginii


Bookmark: 2455         

Cele trei n?luci

Amurguri, toamne, patimi ngropate
Pe gndul trist cu noaptea s-au l?sat,
?i-n haine lungi, n?luci ntraripate
Trec prin oglinzi ?i-n geamuri parc? bat.

Una ie?ind din col?u-i de-ntuneric
Cu glasul ei de umbr? cuvnt?:
Nu m? cuno?ti, sunt visul t?u himeric
Ce m-ai uitat? Am fost n?dejdea ta!

O alta blnd s-apropie de mine
Pe cnd coboar?-n sufletu-mi c?in?a.
A fulgerat! n z?ri v?d doar ruine...
Te recunosc, n?luc?, e?ti credin?a!

?i cea din urm?, alb? ca o moart?,
Plecnd din prag s-a-ntors... parc? zmbea.
Sunt singur. Plou?. Vmtul geme-n poart?.
N?luc?-ai fost ?i tu, iubirea mea!

La inceputul paginii


Bookmark: 2456         

Simbolul neantului

 Curtezanelor

Fugi, geniu al nenorocirii,
Du?man al visului ?i-al for?ei,
Tu, care-n mrejele iubirii
nv?lui germenele mor?ei.

Fugi, glasul t?u m? nfioar?
Trimite-?i dorul s? se culce...
S?rutul t?u dac? e dulce,
A lui be?ie m? omoar?...

?i p?rul t?u e-ncol?cire
De ?erpi cu limbile-otr?vite,
Tu e?ti adncul ce nghite
Virtute, geniu ?i sim?ire.

Ascunde-?i trupul alb ?i gol
- O, ?arpe dulce al pieirii! 
C?ci de?i pari minunea firii
E?ti al neantului simbol.

La inceputul paginii


Bookmark: 2457         

Ftizica

	Ce jalnic n suflet str?bate
	Fiorul de frunze uscate
	Pe bietul bolnav ce din cas?
	Ascult? cum toamna se las?
				C.P.

Cu ochii mari ?i sup?i de boal?,
Prive?te lacul spre apus
Copila care nu s-a dus
De nu ?tiu cte luni la ?coal?.

Cum p?ru-i negru ca de smoal?
Pe frunte-i cade nesupus,
Un gnd i fur? ochii-n sus
Spre cerul sur, spre zarea goal?.

?i cum n pieptu-i slab se-neac?
Sf?ietor o tuse seac?,
Spre mama ei se-apleac? blnd

?i-ngn?-n lacrima ce-i pic?:
Eu n-o s? v?d cu voi zbur?nd
Pe cer ntia rndunic?!

Paris, 1907

La inceputul paginii


Bookmark: 2458         

Simfonia ploaiei

 D-lui Take Ionescu

E noapte de toamn? ?i plou?!
Ce trist e cnd plou? n noapte,
n plnsetul ploaiei  nu-s ?oapte
De flori s?rutate de rou?,
Sunt lacrimi ascunse ?i mute
Ce nasc ?i ce mor ne?tiute.

n fiecare pic?tur?
Ce picur? din ramuri,
n fiecare pic?tur?
Ce-alunec? pe geamuri,
Sunt voci de jale ?i de ur?,
Sunt rugi, crmpeie de blesteme,
E o larg?, surd?, simfonie,
E toat? sumbra tragedie
A s?r?ciei care geme
Pe b?nci, sub poduri, prin gr?dini,
ntunecnd cu ochi haini
?i glasuri am?rte
T?cerea plin? de fiori
A nop?ilor posomorte!

Sub lustrul apei strada pare
Un ru statornic f?r? val,
?i flac?ra de felinare
E ca o lam? de pumnal.

Pe cnd visezi la pianu-?i, doamn?,
?i-ascul?i al sobei dulce cnt,
N-o s?-n?elegi ce trist? sunt
Cnd plou?, nop?ile de toamn?!

www.cerculpoetilor.net

Poem de dragoste

Iubito,
lasa-m? s?-?i mngi t?lpile
?i s?-?i s?rut degetele picioarelor
a?a cum orice lucru are un nceput
a?a am sa ncep ?i eu de la r?d?cin?;
am s? m? r?sf?? mngindu-?i gleznele
?i pulpa piciorului, cu pielea ca m?tasea.
mi plac arcuirile feselor tale
sub mngierea palmei
?i tremurul u?or al coapselor
sub focul gurii mele.
mi place iubito,mi place s?-?i privesc
armonia trupului
?i desavr?irea alb? a pielii
?i tremurul trupului t?u sub r?coarea ierbii.
mi plac snii t?i,ca dou? pietre de ru ?lefuite
pe care se odihne?te gura mea;
mi plac umerii t?i albi ?i cumin?i
?i minile tale de vestal? a trupului meu;
mi place c?ldura trupului t?u
?i gtul de leb?d? nfiorat de r?coarea nop?ii;
gura ta s? o s?rut cu setea rat?ci?ilor n de?ert
?i ochii t?i s?-i privesc str?lucind
de bucuria mplinirii.
mi place iubito s? te simt aproape
s? ne contopim ca apele rului cu marea
s? ne l?s?m du?i de val
?i s? nu mai ancor?m la ??rmuri niciodat?.
?i dac? din ntmplare, ne vom r?t?ci vreodat?
vreau doar ca gura mea s?-?i regaseasca
calea spre iubire.

Mari epigramisti romani

STELIAN IONESCU-ASTALOS (BRASOV)
n. 1922
-colonel in rezerva

TANARA PRIMA OARA LA VOT

Cu ochii ei de peruzea
S-a prezentat la vot, copila,
Cu-o fusta ce-i acoperea
Doar locul unde-i pui…stampila!

DILEMA

Timpul asta e nebun
Si in calcule, meschin:
Pe masura ce-l adun
Imi ramane mai putin.

***

TITU IONESCU-BOERU (BUCURESTI)
n. 1926
-doctor in stiinte chimice

CASNICIE

Isi poarta el si ea
O dragoste adanca:
El, pensia i-o bea,
EA, sufletul-i mananca.

INCHINARE

In al vietii mele drum,
Sufletul mi-l dau, o stiu,
Doamnei mele, chiar acum,
Domnului, cat mai tarziu.

***

MIRCEA IONESCU-QUINTUS (PLOIESTI)
n. 1917
- jurist , senator

REGRET

Ce folos c-am fost un an
In Guvernul Stolojan
Cand visam sa fiu ministru
De la Tisa pan’ la Nistru.

ZICATURA

Pe la colturi de uluci
Merge-o vorba, nu prea noua,
Ca-ntre doua nu te ploua.
Multumesc, dar te usuci!

***

NELU IONESCU-QUINTUS (PLOIESTI)
n. 1919
-grafician

DEFINITIE

Dupa sens si parametri
Epigrama e un meci
Cu un unsprezece metri
In minutul 90!

VERBUL "A DA"

Mai pe fuga
Sau prin vami
Se conjuga
Numai "da-mi"!

***

FLORIN IORDACHESCU (BUCURESTI
(1899-19760
-inginer silvic

PE MORMANTUL CLEOPATREI

Paralel cu piatra
Rece, dar regala,
Zace Cleopatra:
Tot orizontala.

PE LESPEDEA LUI COLUMB

Zace, ingropat in tina,
Cristofor Columb, erou,
Ca, desi n-a fost gaina,
Totusi, a creat un ou.

***

CONSTANTIN IURASCU-TATAIA (IASI)
n. 1929
-cercetator agronom

OLTCIT

Un ciudat metis metalic
E pe cale sa se nasca…
Din parinti: cocosul galic
Si cateaua olteneasca.

LEGATURA TRANSCEDENTALA

Pantofi cu pret atat de mare
Imi sugereaza-n mod bizar
C-ar fi suprema razbunare
A dictatorului cizmar.

 
 

EUGEN ALBU (Cluj-Napoca)
n. 1940
-asistent medical

PERPETUUM MOBILE
Am alergat at?ia ani
Cu s?n?tatea dup? bani,
Iar ast?zi, cnd m? las? toate,
Cu banii dup? s?n?tate.

***

CONSTANTA APOSTOL (Galati)
n. 1950
-asistent? medical?

UNEIA
Trandafir, de e privit?,
Dar purt?rile o stric?-
Semn c? n-a fost altoit?
Cnd era cu mult mai mic?.

***

GHEORGHE BELEI (Buzau)
1911-1984
-inginer chimist

RUBRICA DECESELOR
Coloana-n?ir? cu temei
Multi finali?ti, dup? destine;
n ea i cau?i pe acei
Care te caut? pe tine.

***

CORNELIU BREBENTE (Bucuresti)
n. 1938
-prof. dr. ing. Aeronave

PROBLEME
n propaganda ateist?
Probleme nc? mai exist?:
L-au terminat pe Dumnezeu,
Cu Dracul ns? e mai greu!

***

VASILE TIL BLIDARU (Buzau)
n. 1949
-tehnician geodez

UNEI STRIPTEUZE
Eu, naintea tuturor
Din cei ce te privesc cu jind,
?i-a? oferi un m?rti?or,
Dar unde naiba s? ?i-l prind?

***

IULIAN BOSTAN (Galati)
n. 1949
-tehnician hidrolog

UNUI MEDIC
C? e un medic minunat
Nici o-ndoial? nu ncape;
Pe foarte mul?i el i-a salvat,
Dar cine st? s? mai dezgroape?

***

JEAN BUHMAN (Iasi)
n. 1922
-inginer C.F.R.

VACAN?A
Gndeam, privind la harta ??rii,
Vacan?a vrea s? m? confrunte
Cu pre?urile-n vrf de munte
Si traiul la nivelul m?rii.

***

NICOLAE BUNDURI (Brasov)
n. 1931
-inginer T.C.M.

FEMEIA LA 40 DE ANI
E ca si vinul bun, sadea,
De vi?? nobil? ?i pur?,
Ce mul?i barba?i ar vrea s?-l bea,
Dar nu to?i ?in la b?utur?

 
 

ALEXANDRU CLENCIU (Bucuresti)
1913-2000
-artist plastic

CULESUL VIILOR
Se tot petrece anual
Aceeasi milenara drama:
Culesul viilor pe deal
Si-al mortilor, mai jos, in crama!

UNEI EDUCATOARE
Dansa a-nvatat cu truda
Arta celor ce educa:
Daca pruncii i se uda,
Ea ii bate de-i usuca!

UNEIA
Doamna Ics, smerita fata,
De cand e n-a dus-o greu
Ca s-a descurcat in viata…
Incurcandu-se mereu.

ESCHIMOSUL
In caiac vaslind se-ndreapta
Inspre tarm unde-l asteapta
Rumena de ger la fata
Eschi…moasa-sa pe gheata!

***

MIRCEA CONSTANDA (Braila)
n. 1953
-jurist

CONFESIUNE
Cel mai rau in lumea asta
M-am simtit odata eu
Cand m-a inselat nevasta…
Unui bun amic de-al meu.

***

GHEORGHE CONSTANTINESCU (Brasov)
n.1941
-tehnician auto

AUTUMNALA
Toamna vine cu de toate,
Cumparam doar ce putem;
Unii pregatesc bucate,
Altii, din pacate…gem!

***

NICUSOR CONSTANTINESCU (Bucuresti)
n. 1928
-profesor

VIAGRA
Viagra-i un medicament
Ce-i folosit ca stimulent
Atunci cand, cu adevarat,
Mai e ceva de stimulat.

SPITALUL
Spitalul e un loc in care
Purcedem tristi ca la razboi
Si doar din pura intamplare
Ne mai intoarcem inapoi.

***

GEORGE CORBU (Bucuresti)
n. 1940
-jurist

LA MEDIC
La medic mergi ca la oracol…
Iesind de-acolo poti sa speri
Ca nu mai ai nici un obstacol
Spre lumea fara de dureri!

REFORMA LA ROMANI
E un mare, ne-ncetat,
Formidabil paradox
Ca poporul ortodox
Sa devina…reformat!

***

CORNELIU COSTACHESCU (Bucuresti)
n. 1927
-inginer T.C.M

AMORUL
Un moment de poezie,
Juraminte si minciuni,
Un oftat de bucurie
Cu ecou la noua luni!

EVOLUTIE
In toamna vietii, stand pe loc,
Privesc indepartatul an:
Cand m-ai vrajit, eram boboc,
Iar astazi simt ca sunt…fazan!

 

Epigrame cu Ionel Iacob Bencei

 

Celor care ma intreaba cum

am devenit epigramist

 La asa o provocare,

Dau cu spada de pamant

Si parez cu o-ntrebare :

-A spus cineva ca sant ?!

Cititorilor

Pe cei care au subscris

la putinul meu castig,

Ca pedeapsa, ii oblig

Sa citeasca tot ce-am scris.

Sponsorilor mei

Fain e omul chibzuit,

Dar si-acela generos;

In sfarsit, ati investit

Intr-un lucru serios !

Varianta

De felul meu, sunt optimist;

Deci: spun la toti confratii mei

Ca-s cel mai bun epigramist

Contemporande la Bencei !

Aspirantilor la glorie

Asupra unui fapt insist:

Iubeasca-i lumea si aclame-i,

Dar ca s-ajungi EPIGRAMIST,

Intai fii ROBUL epigramei !

De ziua mamei

Prezentata-n mod succint,

Mama-i cel mai scump tezaur:

Are parul de argint

Si-i cu sufletul de aur.

Primei dascalite

Elevului ce saptamana

Ti-o mai lipsea de bucurie,

Da-i voie sa-ti sarute mana

Cea care l-a-nvatat sa scrie.

      

De la bine, la mai bine !

Prorocitu-ne-a Marxismul;

Se pun gratii la vitrine -

Semn ca vineCOMUNISMUL!

(Timpuri noi) – 1988

              *

Pe strabunul nostru plai,

Poate-nlatura necazu

Doar un rege ca Mihai

Insa ca MIHAI VITEAZU !

(Singura solutie) – 1992

              *

Zace-aici un fost stapan,

Ce-a trecut in nefiinta

Dupa-o lunga suferinta

A poporului roman.

(Epitaf) -1989

             *

Va tot intindeti ca si guma,

Spre indecise vremuri noi,

Ca-s doua camere acuma,

Da parca-s de confortul II.

(Parlamentarilor) – 1994

            *

Ce-mi sopteste mie muza,

Tine minte si in somn:

Ai tu barba ca si Cuza

Insa CUZA a fost DOMN !

(Unui politician ajuns) 1996

           

Prerevelion

Acum, ca se inchee anul,

Sunt de parere cu dictonul:

Oricat am ameti curcanul,

Se va-mbata amfitrionul !

Alpinism in familie

 Desi fetita mea-i desteapta,

Pentru-a urca si ea o treapta,

Eu urc saptamanal o scara

Cu bani la doamna profesoara.

Dragoste cu nabadai

Facea risipa de femei;

In fine, de cand s-a-nsurat,

O zi e mort de dragul ei,

Si-o saptamana-i mortde beat !

La O.R.L

Cazul meu e nepereche;

Similare, deci, nu-s doua,

C-am intrat surd de-o ureche

Si-am iesit de amandoua!

 

          

             

Unui proaspat promovat

Vrea sa para de isprava

Si de cand e-n postul nou,

Face ordine grozava

Cu colegii de birou !

Unui escroc

Un trafic de influenta,

E necinste, in esenta;

Insa, de la caz la caz,

E trafic si de obraz !

Unui judecator mituit

I s-a propus si-a acceptat,

C-asa e firea lui neghioaba,

Dar nu e primul magistrat ,

In roba, ce-a ajuns la roaba !

 

Strigatura actuala

Foaie verde.celular,

N-am nimica la dosar,

De nimica n-am habar,

Pot sa fiu parlamentar.

Care schimbare ?

De guvernanti, ce sa va spui ?

Precum ne canta Popa Gruia,

E fiecare cu-ale lui,

Iar noi suntem cu Aleluia !

Postrevolutionara

Elftas* Laszlo, la-nceput,

S-a bagat in fata,

Si pe urma-a disparut,

Camaghiaru-n ceata.

Tarife din restaurante

In aceste vremuri grele,

Prin localuri de te pierzi

Si mananci la patru stele

Cand platesti, vezi stele verzi.

Strigatura de tranzitie

Saraca mandruta mea,

Aseara am fost la ea

Si-am gasit-o-n fusta rea.

(Pe cea buna si-o carpea )

Minifabula

Zise lupul catre miel:

 -Cum vrei, fript sau ostropel ?

Si unii oameni se prefac:

Vorbesc mieros si-ti vin de hac !

 Selectie naturala

Sanselor mai mari sortiti,

Infruntand tot ce e greu,

Lupta oamenii cinstiti

Si razbesc cei cu tupeu.

Recugetare

Orice-lupta are-un rost

(Vorba unui intelept).

Farde lupta unui prost,

Ca s-arate ca-i destept.

Unui sef

Cand ma loveste, ma ridic

Si la-si putea lovi fatal,

Dar ca sa nu provoc scandal,

Ma calca marele NIMIC !

Cogito

Epigrama-i ca o pita,

Si-ndoieli nu mai incap

Ca ea trebuie dospita,

Dar cu drojdia din cap.

  

Clipa de poezie cu Alina Emandi

Nud

cu gndul la sculpturile lui Ron Mueck

 
de Alina Emandi  

sunt tn?r? nc?
lipsit? de perspectiva sentimentelor
pntecul fiicei mele rotunjit nefiresc cu palma stng? cu p?catul nu cred n p?cate
mai mult dect n moarte
aceea?i
oameni goi trec prin fa?a ferestrei mele de ce-ar fi nuditatea
mai rea dect ura acelea?i uli?e nguste
pline de noroi cu cini ?chiopi
cer?etori ?i gunoaie
pe care copiii deseneaz? sori cu creta
vreau o triste?e sigur? pn?-n miezul pietrelor
a?a goal? nemeritat? cum ?i sunt
Doamne ia-?i coasta napoi s-au inventat centurile de siguran??

uneori cresc duminici la col? de strad? n locul pl?cu?elor
cu nume proprii

 
Aproape c? esti

 

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – -
de Alina Emandi

 

Se face de-un hohot.
Aproape c? e?ti.
Te simt mai visndu-te
dect m? simt.
Alunec ap?sat, cu noaptea…
Cu pumnii deschi?i,
doar att m? voi ntmpla.
Nu mai plec spre mine
cu gesturi de scncet:
mi vei fi lupt? de-ajuns.

M?-ntorc cu um?rul nen?scut
spre tine
?i-?i nchid zodia cu gura:
Taci, mi te-ai obosit,
de niciodat? uitndu-m?.

 
 
As vrea sa-mi vizitez glezna
 

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – -
de Alina Emandi

 

As vrea sa-mi vizitez
Glezna inchiriata
De bratul ce pozeaza gol
Pentru coperta zodiei mele,
Maseaua de minte
Si lacrimile vandute pruncilor
Pe-un ciob de fluture,
Sa-mi pasesc obiectiv
Autoportretul,
Si sa lunec prin profilul
Placentei mele, intr-un crin;
As vrea sa le arat poemelor
Cum sa ma invete pe de rost,
Pentru ca ochiul stang
Si ochiul drept
Ma vor pierde, facand dragoste.
 
 
Cautati-ma printre copacii…

 

de Alina Emandi

 

Am scris
Pe umerii dezgoliti in delir
Ai toamnei ce nu va mai veni
Strigatul alb al celui invins
Cu-atata putere,
Incat simt ca-n glas
Mi-au crescut radacini,
Si degetele-mi sunt acum
Fire de iarba ranite.
Cautati-ma printre copacii
Ce sfarsesc prin a-si desfrunzi lacrima
Acolo unde incepe tacerea.

 

 

 

viorile mele cnd dor. mi e?ti

poem r?sturnat

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – -
de Alina Emandi

 

asear? am nv??at limba C?ut?torului viorile
mi-erau sub piele lacrimi din vinul
lui vechi vinul sfnt
erau paseri ?i frigul la fereastr? ?i lumin?
de cear?
de cruce
Anais dansnd pentru prima oar? cu s?rutul lui la glezne
doare s? ?tii chiar dac? m-ai iubi n timpul lui ?apte
mai sunt ntmpl?ri mai sunt
?i case n care s? ncap? toate cuierele lumii cu ninsori
nclinate
vei veni lng? copacul acela f?r? muguri
doar cu mbr??i??rile
voi ?ti atunci c? mi-e?ti

 

 

 

Despre povestile lui Ion Creanga

Clipa de poezie cu Robert Serban

Robert Serban –

Asem?nare

toti batrnii seamana ntre ei
chiar daca unii nca nu au albit
sau aud bine
altii pot sa alerge dupa tramvai
sau citesc fara ochelari ziarul
si nu-i dor oasele cnd ploua

toti batrnii seamana ntre ei
fiindca la toti a venit seara

 
 
 

Robert Serban –

Bocet

o femeie aduna frunzele cazute
n curtea dintre blocuri
cu o matura de nuiele
stiu asta fara sa vad nimic
- stau ntins n pat cu ochii nchisi-
aud nsa fosnetul ritmat al maturii
si snt sigur ca e o femeie
si nu altceva
fiindca doar ele jelesc ntotdeauna
ntr-un fel sau altul
mortii

 
 

Robert Serban -

 Fum

o mama sterge cu dosul palmei
barbia fiului care mannca

o batrna
are parul de culoarea cremenii
si mna att de uscata
nct
dupa ce fiul i-o saruta
ncepe
sa fumege
ncet

 
 
 

Robert Serban –

M? Ascund

ma ascund n clopotul cel mare al bisericii
si ma rog sa nu moara nimeni si sa nu fie sarbatoare
sa nu creasca dintr-odata rul
si focul sa nu rabufneasca

ma ascund
lipit cu spatele de bronzul zgrunturos
cu ochii tinta la limba care atrna imobila si ucigatoare

n clopotul cel mare e negura
dar simt cum palpita o singuratate mai groaznica dect
a mea

aburi se ridica din mine si se condenseaza pe limba
de bronz
o umezesc si o sareaza
iar ea ncepe sa se miste ncet
ca un mort nviat de ploaie

 
 

Robert Serban –

Prunul Pitic ?i Ni?te P?s?ri

m-am ntors acasa
si am regasit prunul pe care l-am pus n pamnt la
12 ani

e o rasa pitica
fiindca nu-i mult mai mare dect era atunci
dar bunica mi spune ca vara se umple de prune
chiar daca marunte ca niste masline

ar fi bune pentru tuica
nsa cazanul e spart de mult
si oricum graurii le prefera nainte de vremea culesului

o ntreb pe batrna daca graurii snt pasari calatoare
iar ea si sterge obrajii de lacrimi
si mi spune ca snt
dar ca ei se ntorc n fiecare an

 
 

« Prev - Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X