Tu unde esti frumoasa mea copilarie
Cu flori de mar si miere dulce-n faguri,
Carari de munti, cu Vida trecand praguri
Cu oameni minunati si cu iubiri o mie.

Timpu-a muscat din marul blestemat
Si zambetul mi-e azi din ce in ce mai rar
Tristetea peste ochi mi s-a lasat
In focul ce ardea, abia de gasesc jar .

Ce repede-ai trecut, precum o randunea -
Sub streasini face casa si pune oua-n ea
Si apoi iute vezi in cuib doi puisori voiosi

Ei sunt copilaria mea cu anii luminosi -
Dar toamna rea si cruda se lasa dintr-o data,
Un falfait de aripi si fericirea-mi pleaca!