femeie, te-ai n?scut limpede adev?r 
XVI
 
femeie, te-ai n?scut limpede adev?r
zori ?i înserare s? fii,
ghiocel sub z?pezi sau strugure sub brume târzii,
malul de unde cor?bii pleac? ?i vin,
tu început ?i sfâr?it de destin ,
mirific? amant? sau doar mam? de prunci
înv??at? s? râzi ?i s? plângi
te-au cântat poe?ii-n c?rbune,
pictorii to?i te-au avut sub penel,
ai iubit ?i b?rbatul mi?el
?i pe cel cu faptele bune,
femeie-n tine st? iubirea-ncol?it?,
mereu preg?tit? de rod,
blamat?, trecut? prin foc ?i-e?afod
teama trezind în inima-mpietrit?.
scânteie te-aprinzi ?i flac?r? arzi
mereu e?ti un ieri, un azi ?i un mâine
pentru b?rba?i esti mai mult ca o pâine
giuvaer e?ti în ochi de aman?i.
în noapte e?ti lapte ?i miere,
întrecând dulci ambrozii, nectaruri ?i vin
e?ti dulcea otrava si-n inimi ravnit spin
în min?i de b?rba?i femei stau la coad?.
cuvintele toate spre tine-?i ?tiu mersul
fl?mând e de tine pân? ?i versul.