iunie 2009

Razboi` marga pe pustii

Poemul se vrea o lacrima pentru cei care au murit departe de cei dragi si pentru ochii care nu au obosit sa-i planga.

R?zboi` bletermat sa fii
C-ai l?sat sate pustii,
Sara stau n ?ez?tori
Fetele f?r? feciori.

Greu zua prind s? o treac?
Nu mai cant?, nu mai joac?,
Nu mai ?ti de bucurie
Inima de dor pustie.

Crpa neagr?-i de m?tas?
Nu n?fram? de mireas?,
Inima ieri bucuroasa
Se stinge de doruri ars?.

Doamne c?i ai a?ezat
Pe p?mnt nstr?inat,
Inima-n mine ususci
De c?i dorm f?r? de cruci.

Nu i nici ploaia de var?
Cte lacrimi pe hotar?,
Nici pe lume f?ptuite
Cte inime cernite.

De cte vie?i s-or curmat,
Posta?u l-am bl?st?mat
C? zi nu o fost s? vin?
F?ra s? frang-o inim?.

n loc de mndri feciori
Numa acri v?duvoi ,
Fete ce s-or m?ritat
C-a florili s-or uscat.

Lacrimile din inim?
Una n-o picat n tin?
Toate s pe cer lumin?
n a cerului gr?din?.

Iart?-ne Doamne pe to?i
?i pe vii ca ?i p? mor?i,
C-om petrece b?trne?ea
Plngdu-le tinere?ea.

 

 
 
 
noi cei nascuti dupa razboi nu prea am stiut ce inseamna dar eu copil
fiind am copilarit printre femeile imbracate in negru, ele ramasesera
vaduve si din acel moment au umblat o viata intrreaga in negru, un
lucru care scapa mintii si ochiului de
copil ,deoarece mergand la o
inmormantare la un unchi am vazut toate acele femei pe care le cunoasteam
din copilarie si care daca erau babe la vremea cand eu le credeam asa 
trebuiau sa aiba 100 de ani , a fost momentul in care m-am dezmeticit
si pot sa spun extrem de tarziu de un lucru pe care il trecusem
neobservat.
Plecata din sat tot imi era teama sa intreb de unii si
de altii crezand ca "s-au dus " si bucuria mea a fost mereu sa aud ca-s
bine sanatosi.Abia atunci mi-am dat seama ce inseamna sa iubesti si sa
fii responsabil deoarece femeile acelea ramase de tinere  vaduve si-au crescut frumos copiii si
au trait si ele frumos cu dragostea lor dintai in suflet pe care si azi
o poarta nestinsa iar altele au plecat cu ea in mormant.
Intamplari aparent neinsemnate dar ce greu trag la cantarul
vesniciei.Chiar am zambit citind despre satul unde m-am nascut eu ca
satul este imbatranit si este locuit in majoritate de femei.Dar ce
femei!De pus la icoana.
 
 
 

Dragaica sau sanzienele

http://www.crestinortodox.ro/diverse/69679-dragaica-sau-sanzienele 
 
 
 

Dragaica sau Sanzienele

In
ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face
pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul , cunoscuta in popor si cu
denumirea de Dragaica sau Sanziene.

Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor
de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac
exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori
atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie,
24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire,
Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul).

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan
Botezatorul are un temei biblic, pentru ca evenimentul amintit este
consemnat de Sfantul Evanghelist Luca cu amanunte in Evanghelia Sa.
Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului
lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V,
cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.
Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan
Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii
cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau
naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie).
Dragaica, Sanzienele in traditia populara
In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.
Desi sunt asociate sarbatorii crestine
a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului
Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele isi au originea intr-un
stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta
Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau considerate, inca din vremea
lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile de Sanziene) si
divinitati antropomorfe. In credinta populara, Sanzienele erau
considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale
soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate,
neumblate de om.
Nu este exclus ca in vremuri
indepartate populatia din munti sa se fi intalnit la momentele
solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru a savarsi ritualuri
inchinate Soarelui. Megalitii din Muntii Calimani, pe care s-au
descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi
marturii in acest sens.
Conform traditiei, Sanzienele plutesc
in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si
danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite,
inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si
tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt
reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune.
Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu
"lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce
grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.
In ajunul sau in ziua de Sanziene se
intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a
norocului in gospodarie.

In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii
strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le
arucau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in
cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri
repede, atunci cand coronita, aluneca spre marginea acoperisului sau
cadea de pe acoperis.

Fetele strangeau flori de Sanziene
pentru a le pune sub perna, in noaptea care premergea sarbatoarea, in
credinta ca, in acest fel isi vor visa ursitul. In unele zone fetele
isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in
gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de
roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.

Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu
ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau
cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a
doua zi, in coronite erau prinse par de la anumte animale, sau puf /
pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.

Florile culese in ziua de Sanziene
prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica
pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici
magice.

sarbatoarea sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata
a fi si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Tot acum se faceau previziuni
meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia
Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de
toamna.

Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de
Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante inainte de
Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.

Pentru a fi sanatosi si avea spor in
munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau
peste sale cu tulpini de cicoare.
Pentru a fi placute feciorilor, fetele
se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a
scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare
iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in
roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.
Pentru alungarea spiritelor malefice se
aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se
buciuma si se striga in jurul focurilor.
In unele sate din sud-vestul Bucovinei,
putea fi intalnit, cu ani in urma, obiceiul "boului instrutat". In
cadrul ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la
acest inceput de timp calendaristic.
Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.

De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in trecut un
bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre
cele mai renumite targuri se numara cele de la Buzau, Focsani,
Campulung Muscel , Buda, din judetul Vrancea, Ipatesti, judetul Olt,
Pitesti, Carbunesti, judetul Olt, Giurgeni, judetul Ialomita, Brosteni,
judetul Mehedinti) si, cel mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele
Gaina.

Sub aspect religios, in ziua de 24
iunie, in Bucovina se sarbatoreste cu mare fast Aducerea moastelor
Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Acum, ca si alta data, in aceasta
zi se aduna mii de pelerini pentru a participa la ceremonia scoaterii
moastelor Sfantului Ioan.

 

haiku

cerul plin cu pasari -
singur un canar
intr-o colivie …
 
 
 
focuri la apus -
dupa ploaia de vara
macii stralucind
 
 
 
cantec de greier -
curgand sub clar de luna
umbra lebedei

Epigrame

Secretara asta noua
Este bine de stiut
E ultima la serviciu,
Dar, e prima-n asternut.
 
 
 
Unde secretara-i noua
?i plesnind de tinerete,
Este semn ca nca seful
Nu da semn de batrnete.
 
 
Replici
 
 
seful a fost prins cum calca
stramb cu-o dulce secretara
de-al ei sot ce fiind o fiara
i-a zobit osul din falca .
 
 
Dumitru Cioaca Genuneanu
 
 
 
cand a venit sa serveasca
i-am pus mana pe ciorap
dar rada-n loc sa zambeasca
mi-a servit cafeaua-n… cap.
 
 
Dumitru Cioaca Genuneanu
 
 
 
 
Oameni buni, de n-ati stiut,
Sunt pierdut de data asta!…
Secretara m-a vazut
Cand imi sarutam nevasta!
 
 
Sorin Olariu
 
 

Adelina Dozescu

…sau poezia tanara.
 
 
Confort paisible, Sisif!
 
Stau n genunchi pe gresia de la baie, mestecnd winterfresh
(S?ruturile tale au gustul unei ciocolate am?rui,
ce-o alintam kent , cnd m-am l?sat de fumat)
Ochii mi semnalizeaz? spre piele
pe fiecare centimetru am construit o camer?,
Sentimentele ne urm?resc la tv n cea cu jacuzzi
Sus la etaj, n stnga, e apartamentul preziden?ial
Unde tu m? salu?i de noapte bun? n fiecare sear?
?i-mi cite?ti o poveste cu " je t’aime ",
apoi adormim mb?ta?i de vinul ro?u iubirea
(Pch, je ne crois pas au Pre Noel…)
n trecut, era un beci n care tata depozita mur?turile mamei.

***
Distrag aten?ia ochilor
dau drumul la du?,
Apa trece prin pori ca prin ferestrele sparte,
urcnd pn? la etaj
(mi s-a spart o ?eav?)
?ip la tine (la noi) s? te ascunzi n cartea cu
"je t’aime"…
Degeaba…
Plute?te doar o sticl? de vin,
pe care o beau pe post de somnifer…

 
 
 
Vis
 
 
Sunt doar un vis al minilor- izvort din dorin?a
de-a atinge propria neputin??
Inima – lad? de gunoi, face parte din decor
A?tept momentul cnd degetele mele vor atinge alte degete -
voi deveni att de real? de nu o s?-mi mai ncap
n piept…
 
 
De unde vin
 
Sunt mul?i ca tine ce v?d n Dumnezeu un personaj
din desenul animat difuzat de Pa?ti sau Cr?ciun,
n durere garan?ia de a fi viu
ngerii ?i-au luat concediu,
se pot licita fecioarele,
zdrobi pigmeii ca pe ni?te mu?te
de unde vin se iube?te doar duminica,
ntre o emisiune tv ?i un meci de fotbal
copiii sunt o rat? la banc?
un minus n cifra de afaceri a fabricilor de prezervative
e 2009 d.Hr.,
nca nu s-a descoperit fericirea
?i moartea apare ca o pan? de curent…
 

Epigrame

EPIGRAME

1. E pur si muove!

Pe trei c?r?ri, se-ntoarce… turt?,
P??e?te greu, se poticne?te
?i mediteaz?-n ?an?, pe burt?:
"Avea dreptate… se-nvrte?te!"

Vali Slavu

2. Adulterul

N-am mai r?bdat – m-a scos din pepeni;
?i-ntr-o zi, l-am f?cut… turt?,
Cnd am aflat de la prieteni,
C-a mea fu’ la el… pe burt?!

Dely Cristian Marian

3. Cump?tare…

Eu, dac? beau prea multe beri, fac burt?,
De-aceea-am hot?rt s? m? ab?in;
Am reu?it, deci nu-s obez , da-s turt?
?i-aproape sigur dependent de-vin.

Rodean ?tefan-Cornel

4. Declara?ie de venit

O dansatoare din buric,
Ce spuza vrea pe-a dnsei turt?,
Sus?ine c? venitul mic
Ce-a declarat, e scos din burt?.

Constantin Colonescu

5. Tratament b?besc

Avnd o durere crncen? de burt?
?i, nebiruind-o nici un fel de hap,
M-am tratat cu ?uic?, de m-am f?cut turt?
?i-am sc?pat de pntec, dar m-a luat de cap!

Lauren?iu Ghi??

6. Unde tai ?i unde zbiar?

Cu o sticl?-n mn?, turt?,
?i spunea, privind nevasta
Ce-i g?tea ciorba de burt?:
Cnd d?-n clocot vaca asta?!

Atropa Belladona

7. R?ut??i omene?ti

Ajunse grija s? te frig?
?i ?tiu c? nu-l prea ai la burt?,
Dar cum s? spui c?-i m?m?lig?
Cnd el e toat? ziua turt??!

Florin Rotaru

8. n numele tat?lui

De cte ori e tata… turt?,
Constat? mama, evident,
C? st? c-un monument, cu burt?,
Cl?dit pe un erou… absent!

Bodea Emil Felician

9. La sec?ie

Oprit pe strad? -ce e drept, beat turt?-
Doi poli?i?ti m-au dus la nchisoare
?i m-am b?tut c-un comisar pe burt?.
Acum am semne; el, ciudat! nu are.

Dan Norea

10. Rela?ia mea cu ?efu

M? ura provocndu-mi angoas?,
Pn? ieri cnd, f?cndu-ne turt?,
Am ajuns mpreun? sub mas?…
?i de-atuncea ne batem pe burt?.

Grda Petru Ioan

11. Soacra

N-am ?tiut ce are-n burt?,
i ie?eau doar vorbe grele,
Dup? ce ajuns-am turt?
I-au ie?it ?i trei m?sele.

petru milos

12. "Verticalitate"

Beat, ca ?i asear?, turt?,
Spre c?su?a lui se-ndreapt?,
Trindu-se pe burt?,
Dar avnd coloana dreapt?…

Ioan Todera?cu

13. Povestea racului
(versiune romn?)

n Parlament sunt mul?i vulpoi,
Ce scot promisiuni din burt?.
Exper?i la mersul napoi,
Ei trag mereu spuza pe turt?.

Nu?a Cr?ciun

14. Statistician guvernamental

El nu se teme de urm?ri,
I-ajunge leafa pentru turt?,
Iar sursa pentru raport?ri
E binecunoscuta burt?.

Constantin Iura?cu-Tataia

15. Balada ciobanului

Pe vremuri, cnd eram la oi,
Eu m? b?team pe-un col? de turt?;
Acum, n cont am "euroi"
?i pre?edin?ii-i bat… pe burt?!

Ruse Ion

16. tardiv?

De vreo nou? luni de zile
El de cap ?i ea de burt?;
Dac? n-au luat pastile,
Iau cirea?a… de pe turt?.

Liviu-Ioan MURE?AN

17. Prieteni la cataram?

Cu ?eful se are bine,
La servici se bat pe burt?…
C?ci ?tiut e de oricine:
Amndoi se-mbat? turt?.

Virginia Popescu

18. P?c?leal?

M-a f?cut Ileana turt?
Cnd m-am nsurat cu ea,
S? nu v?d c? are burt?,
Ci doar banii din saltea !

Tincu?a Horonceanu Bernevic

19. Cur? de sl?bire

A mncat la ntmplare
?i-a f?cut ditamai burt?.
Acum ?ade-n izolare
Doar cu ap? ?i cu turt?.

Val Oltean

20. Metempsihoza so?ului be?iv

Ca s? evite m?turoiul,
Cnd de la cr?m? vine turt?,
Pe u?? intr? ca pisoiul
?i-apoi, ca ?arpele, pe burt? !

Grigore Chitul

21. Nedumerire electoral?

Nu ?tiu cum le scot din burt?
Candida?ii pe la noi,
Fac din m?m?lig?, turt?,
De ajunge plita sloi (!?)

Valeriu Cercel

Noi suntem romani

 
Sunt oameni capabili sa ridice sa sa coboare o natiune si  sunt  si oameni care stiu sa-i pastreze vibratia in momentele ei grele.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Grigore Lese

 Din multimea norodului se ridica oameni precum stele pe cer si stralucesc doar pentru ochii care reusesc sa  ii vada. Oamenii cu adevarat oameni se pot numara pe degete , fiecare om adevarat are in spatele lui alti oameni adevarati care au stiut sa-i deschida drumul.

http://stmn.lx.ro/2009/lese/lese.htm

 
 
 

http://www.spiritromanesc.go.ro/Grigore%20Lese.html

 
 
 

http://209.85.129.132/search?q=cache:_fsrGrAbW1YJ:stmn.lx.ro/2009/lese/lese.htm+corul+gloria+dei+si+grigore+lese&cd=1&hl=ro&ct=clnk& gl =ro

Epigramisti si…epigrame

 
 
 
Presimtire politically corecta (137084)

Mai e putin si-au sa ne ceara,
Sau, mai curand , sa ne impuna
Sa-nlocuim cuvantul "cioara"
Cu: "pasare afro-romana"!

————————————————————————-

Propulsarea romanului (138066)

De paispe’ ani in pas vioi
Noi o luaram inapoi,
Lipsindu-ne in mod profund
Imboldul sutului in fund.

[ 104 ] valeria tamas

————————————————————————-

Unire, romni! (138247)

Cu lozinci ?i cu tamtamuri,
Se unesc numaidect:
Mai nti se strng ca neamuri,
Iar apoi se strng de gt.

[ 102 ] Ion Diviza

————————————————————————-

Dup? discursul lui N?stase (137014)

ntr-o ?ar?-n pragul comei,
Te ntrebi, cuprins de draci:
Noi suntem urma?ii Romei
Sau mai mult…(aplau)daci?!

[ 100 ] Sorin Olariu

————————————————————————-

"Domni?oara Pogany" (137017)

Despre domni?a lui Brncu?i
Se-aude-n ?oapt? pe la u?i
C-ar fi plecat tip-til din ?ar?
?i nu mai e chiar…domni?oar?.

[ 100 ] Sorin Olariu

————————————————————————-

De-ar fi sa curga vin pe Dunare, in loc de apa (137087)

Vin de-ar fi pe rau sa curga
Din izvor, pan’ la varsare,
S-ar sapa, pe-ntreaga lunca,
Lacuri de acumulare.

————————————————————————-

Via?? de boem (138245)

Cnd vin acas? mai devreme,
i spun so?iei dulci poeme;
Cnd vin cu zorii la fere?ti,
i spun atuncea la pove?ti

[ 96 ] Ion Diviza

————————————————————————-

P.S. M?r?i?or 2004 (138241)

Pentru poetul liric, vis?torul,
E lacrim? de snge m?r?i?orul;
Pentru epigramistul nepereche
Un m?r?i?or e floare la ureche.

[ 95 ] Ion Diviza

————————————————————————-

Mel Gibson (Patimile lui Iisus) (137146)

La biseric? s-a dus
S? l roage pe Iisus
Ca atunci cnd va-nvia
S-o faca-n regia sa

[ 91 ] Andrei Neagu

————————————————————————-

Isp??ire (138688)

"Cnd mai ntrzii pe la bar
Du-i soa?ei un Chanel n dar."
Tu mi-ai r?spuns: "Nu-i necesar
C?-i duc parfum… hc!… de Cotnar!"

————————————————————————-

Maimu?a lui Darwin (137080)

A? dedica o epigram?
Primei maimu?e ce-a gndit
Cum s-ar putea b?ga n seam?
?i a sedus un erudit!

[ 88 ] Elia David

————————————————————————-

Unei doamne critic (138311)

Templul vechi al poeziei -
Straj?-i preoteasa sacr?.
ns? dndu-?i glas mndriei
Nu e critic, ci e… soacr?.

[ 88 ] Vasile Mihai

————————————————————————-

Dup? o noapte cu b?ie?ii (138687)

Amicii ?i-au recomandat
Pe soa?? s? o am?ge?ti
Cu-n mic cadou ?i tu, distrat,
I-ai dus parfum… de Nicoresti.

————————————————————————-

Dup? fapt? ?i r?splat? (138310)

El, ca orice so? model,
O n?eal?-n tot ora?ul.
Ea, ?tiindu-l infidel,
Se r?zbun? cu… po?ta?ul.

[ 87 ] Vasile Mihai

————————————————————————-

Rsu’-Plnsu’ (De ce avem prea pu?ine epigramiste pe site?) (137020)

Femeilor le-om duce dorul
Pe site-ul cel cu epigrame,
Din pricin? c? el, umorul,
Aduce-un plus de…kilograme.

[ 86 ] Sorin Olariu

————————————————————————-

scaunul (137282)

sta pe-un scaun ce-i convine
ca-i inalt cat un dulap
desi i-ar sta mult mai bine
de-ar avea scaun la cap

————————————————————————-

Bun de pus n ram? (137040)

Cnd publicase prima epigram?,
Cu venera?ie, l-au pus n ram?.
Dar el mai scrise, cam pe la o mie,
Din rame i-au f?cut o colivie.

[ 84 ] Calimero

————————————————————————-

Problema de "Babe" (137085)

Sotioara mea ma-ntreaba
Cumva daca, prin extensie,
Pentru ziua cand e "baba"
Ia salariu sau ia pensie.

————————————————————————-

Nicoleta Luciu ( disproportie naturala) (137148)

colo sus in deal e-o casa
si acolo-i mandra mea
e ca Luciu de bustoasa
si desteapta-i… tot ca ea

[ 80 ] Andrei Neagu

————————————————————————-

Rsul ngra?? (138134)

Deci dac? nteleg eu bine
Epigramistele din site
Dac? la propiu sunt pu?ine
Sunt totu?i "multe"… figurat

————————————————————————-

Pretul iubirii (138068)

Pretul iubirii

Iubirii sale sa-i dau sens,
Am fost de-acord cu un consens;
Sa o iubesc pe ea nespus,
De la un miliarard…in sus.

————————————————————————-

erotica brancusiana (replica) (137156)

o domnisoara, Pogany
prea se cam tine de prostii,
prin muzee se arata
cu bustiera nesculptata

[ 77 ] Andrei Neagu

————————————————————————-

Pepit (137037)

E drept, la p?r am cam albit
Pe la mijloc duc greu r?zboi centurii,
Dar per total, sunt cam pepit,
C?ci negru sunt de tot n cerul gurii.

[ 74 ] Calimero

————————————————————————-

Legea Junglei (137078)

Ca n jungl?, se-n?elege,
Noi tr?im, ?i-nc?-n ce hal!
"Leul" ?sta nu e rege,
Dac? nu e?ti…animal!

[ 74 ] Elia David

————————————————————————-

Antrenament (137039)

M? preg?team intens de maratoane,
n loc de cuie-aveam n t?lpi piroane,
?i transpiram din dermice papile
Ct pentru dou?zeci de termo -pile.

[ 73 ] Calimero

————————————————————————-

Aer(e) (137076)

Inspira?ia curat?
Face pe poet fudul.
El, scriind un vers, odat?,
Azi, de fumuri e s?tul!

[ 73 ] Elia David

————————————————————————-

De nviere (138684)

Comentariu la zvonurile c? Ion Diviza ar fi murit ?i nviat

Povestea c? Ion ar fi-nviat
E ca la Radio, la Erevan:
"C? nu Ion, nevast?-sa-i la pat…
Nu singur? ci cu-n vecin, Ivan."

————————————————————————-

Cosasul (138069)

O viata-ntreaga el gasi cu cale
Sa taie iarba verde, moale
Cand se sfarsi, se strica treaba
Deasupra-i cruda, rade iarba.

————————————————————————-

MISA (138131)

De la Nistru pn’ la Tisa
Tot yoghinu’ plansu-M.I.S.A.
C?ci mentorul lor a fost prins asear?
Cnd Medita o Integrare Spre’n Afar?

————————————————————————-

Ghicitoare (138132)

Se face-atta caz de-un nume
Pe care unul ?i-l schimbase
Mai ?tiu eu altul, nu-l pot spune
Ce-l cheam? mai nou … Nast?nase

————————————————————————-

unui poet ingamfat (137280)

cand ne-aflam pe-aceleasi drumuri
eu i-admir capul de bard
ca desi-n el ganduri n-ard
produce atatea fumuri

————————————————————————-

unui ornitolog (137281)

ornitolog de valoare
oi fi, dar explica-mi asta,
cum poti ma sa-ti lasi nevasta
pentr-un falfait de cioara?

————————————————————————-

Atlantul (137342)

Romnul regulat achit? azi chiria
Din solda mizer?. I-i sor? s?r?cia.
La toate rezistent, ?i duce greu povara,
Dar este un atlant ce ?ine-n spate ?ara!

Untitled21.06

« Prev - Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X