iulie 2009

Ma lasa-o vreme

M? las?-o vreme s?-?i mai stau n poal?,
Privirea ta, ce dulce mngiere
?i palmele, ce sim?uri mi r?scoal?,
S? jinduiesc m? fac la clipa de pl?cere.
 
 
 
Mai am un timp, e verde nc? frunza,
N-a ncetat s? cnte-n an nici cucul,
Mai las? gurii mele dulce buza
S? simt doar viitorul nu trecutul.
 
 
nv?luie-m?, fii clipei mele paza
Pe pielea ta voi desena iubiri,
Triste?ea o s-o ?terg din amintiri

Tu, mai frumoas? chiar decat Zaraza ,
La ceasul de iubire cnd foame simt de tine
Fii fulgul de zapada, ce se tope?te-n mine.

 
 

Omar Khayam – Singurătatea omului

Omar Khayam – Singur?tatea omului
 
 
 
S?-?i faci pu?ini prieteni. Din tine nu ie?i. 
C?ci prea des falsitatea credin?a ne-o nfrnge. 
Cnd ?i se-ntinde-o mn?, ‘nainte de-a o strnge, 
Gnde?te-te c? poate te va lovi-ntr-o zi.

S? nu-?i dezv?lui taina din suflet celor r?i. 
N?dejdile, – ascunse s?-?i stea de lumea toat?. 
n zmbet s? te ferici de to?i semenii t?i, 
Nebunilor nu spune durerea niciodat?.

O, tn?r f?r? prieteni mai vechi de dou? zile, 
Nu te-ngriji de Cerul cu-naltele-i fe?tile! 
Pu?inul s?-?i ajung?, ?i z?vort n tine, 
T?cut contempl? jocul umanelor destine.

Pe cei cura?i la suflet ?i lumina?i la minte 
Nencetat s?-i cau?i. ?i fugi de ton?i ?i r?i. 
Dac?-?i va da otrav? un n?elept, s-o bei -
?i-arunc? antidotul, un prost de ?i-l ntinde.

Renume de-ai s? cape?i, hulit vei fi de vulg. 
Dar dac? te vei ?ine departe de mul?ime, 
Uneltitor te-or crede. Cum, Doamne, s? m? smulg, 
S? nu m? ?tie nimeni ?i s? nu ?tiu de nime?

Mai toarn?-mi vinul ro?u ca un obraz de fat?. 
Curatul snge scoate-l din gturi de ulcioare. 
C?ci, n afara cupe-i, Khayy?m azi nu mai are 
M?car un singur prieten cu inima curat?.

Cel care are pine de ast?zi pn? mine 
?i-un strop de ap? rece n ciobul s?u frumos, 
De ce-ar sluji pe-un altul ce-i este mai prejos? 
De ce s? fie sclavul unui egal cu sine?

Cnd z?rile din suflet ni-s singura avere, 
P?streaz?-le n tain?, ascundele-n t?cere.
Att timp ct ?i-s limpezi ?i v?z, ?i- auz , ?i grai - 
Nici ochi ?i nici ureche, nici limb? s? nu ai.

Nu ?tie nimeni taina ascuns? Sus sau Jos. 
?i nici un ochi nu vede dincolo de cortin?. 
Str?ini suntem oriunde. Ni-i casa n ??rn. 
Bea – ?i termin?-odat? cu vorbe de prisos!

Trzii acum mi-s anii. lubirea pentru tine 
Mi-a pus n mn? cupa cu degetele-i fine. 
Tu mi-ai ucis c?in?a ?i mintea ngere?te. 
- Dar timpul, f?r? mil? – ?i roza desfrunze?te

Pu?in? ap? ?i pu?in? pine 
?i ochii t?i n umbra parfumat?. 
N-a fost sultan mai fericit vreodat? 
?i nici un cer?etor mai trist ca mine

Atta duio?ie la nceput. De ce?
Attea dulci alinturi ?i-attea farmece
n ochi, n glas, n gesturi – apoi. De ce? ?i-acum
De ce sunt toate ur? ?i lacrim? ?i fum?

B?trn sunt, dar iubirea m-a prins iar n capcan?. 
Acum buzele tale mi sunt ?i vin ?i can?. 
Mi-ai umilit mndria ?i biata ra?iune, 
Mi-ai sf?iat vestmntul cusut de-n?elepciune.

Tu vezi doar aparen?e. Un v?l ascunde firea. 
Tu ?tii de mult aceasta. Dar inima, firava, 
Tot vrea s? mai iubeasc?. C?ci ni s-a dat iubirea 
A?a cum unor plante le-a dat Alah otrava.

Spovedanie on-line

http://agonia.ro/index.php/prose/13899151/Spovedanie__on-line 
 
 
de Atropa Belladona [Cafe ]
2009-07-30  |     | 
Moto: Noul context de via?? cere Bisericii ?i cre?tinilor n
general s?-?i adapteze metodele misionare ?i de ap?rare a credin?ei, prin
folosirea tot mai intens? a sistemelor de calcul.
(M?suri pentru nt?rirea
misiunii ortodoxe n cadrul Bisericii)

Drag? Sfin?ia Ta,

Acum
cteva zile, dnd cu nasul n m?surile nt?ritoare de mai sus, m-am gndit s?
fac ?i eu o fapt? bun? ?i s? m? spovedesc Sfin?iei Tale utiliznd sistemele de
calcul, conform noului context de via??. A?a c?, ?i trimit acest mail cu
ata?ament pentru p?cate, n afara c?rora n-am nici pe dracu, Doamne, iart?-m?!
Sper doar ca Sfin?iei Tale s?-i reziste procesorul ?i astfel s? apuci a
spune ?i pentru mine o molitv?, dou?, acolo, s? se mai scurteze lista. Oricum,
s?-mi spui din timp ct m? cost?, dar vezi, s? nu-mi ceri cumva ?i pe dracu ?i
pe tat?-s?u, c? eu m-am interesat ?i la concuren??, iar dincolo era mai
ieftin
n plus, apreciaz?, te rog, c? nu ata?ez toate p?catele deodat?, nu
care cumva s? se blocheze serverul din curtea Patriarhiei, c-apoi m-a bate
Dumnezeu la cap s? m? las de prostii ?i s? m? iau, dracu ?tie de cine, Doamne,
fere?te!
Dup? fapta asta bun?, poate m? propui ?i pe mine clerului, s? m?
pun?-n calendarul iulian de perete, numai s? fie ntr-o zi de luni, ca s? m?
?in? toat? s?pt?mna. D?, Doamne!
Ultima mea amintire legat? de Biseric? e
cu mine n rochie alb? ?i cu Sfin?ia Ta, care te chinuiai s?-mi pui un cerc
metalic pe cap ?i nu mi se potrivea. Al meu a zis atunci c? e din cauza doagei
lips?, Doamne, fere?te!
Primul meu p?cat ar fi, deci, c? nu-s dus? des la
Biseric?, (de?i, de dus?, recunosc, s dus?), din cauza alor mei, care, v?znd
ce minte-n hopuri-dmburi am, ca s? nu m? accidentez, nu numai c-au t?iat
bosche?ii din jurul blocului pe o arie egal? cu p?tratul capului meu, dar mi-au
confiscat ?i patinele cu rotile! Rotulele mi le-au l?sat la locul lor, dar cu
ele, din p?cate, nu prind aceea?i vitez? supersonic?, Doamne, iart?-m?!
Al
doilea p?cat ar fi c? vorbesc mult ?i-n dodii. Chiar zilele trecute i-am dat
so?ului meu un raspuns a?a, n dodii ?i mi-a aruncat omul meu o privire, de mi-a
nghe?at dodia pe buze!
Mare p?cat, Sfin?ia Ta, cu dodia aia nu cred c? m?
mai ntlnesc eu a?a curnd ?i, nu de alta, dar va r?mne netransmis?
posterit??ii! Bine c? m?car a avut al meu inspira?ia s-o transmit?
posteriorului!
Al treilea p?cat este, dup? cum zice tot al meu, c? prea o
caut cu lumnarea! Dar ce vin? am eu, Sfin?ia Ta, c? i-a crescut burta, de nu
?i-o mai g?se?te nici el?! Apropo, matale cum te descurci printre attea
od?jdii? Doamne, iart?-m?!
?i, dac? tot suntem la m?suri de ntrire, poate-l
blagoslove?ti ?i pe-al meu so? cu ni?te m?suri noi, c? alea vechi nu se mai
potrivesc noului context de via??D?, Doamne!
Un alt p?cat ar fic? nu prea
le am cu slujbele, pn? acum am schimbat vreo dou?zeci, dar ce s? fac, Sfin?ia
Ta, dac? orice slujb? fuge de mine ca dracul de t?mie?! Oricum, s? ?tii c? eu
am f?cut ?i pe dracu-n patru, iar acum l trag de coad?!
Apropo, dac? n
spovedania asta g?se?ti ?i ceva gnduri necurate, sau niscai buguri care ?i-au
scurtcircuitat credin?a, s? ?tii, de vin?-i numai opozi?ia! ?i doar i-am zis
de-attea ori, s? nu-?i mai bage coada! Duc?-se pe pustii!
Al cincilea p?cat,
mic, mic ?i ru?inosAuzi, popo , da Sfin?ia Ta, alt? treab? n-ai la calculatorul
?la, dect s? m? tragi pe mine de limb??
Sau, te pomene?ti, c-ai fi vreun
virus cibernetic , n sutan??!
Apoi, dac?-i a?a, mai predic? Sfin?ia Ta, la
alt? tastatur?!

Drept (stnd ?i judecnd strmb)
credincioasa
m?tr?guna@yuhuhu.com

p.s. Dac?, totu?i, vin la biseric?,
dai ?i Sfin?ia Ta una mic?, acolo, s-o punem de-o
mp?rt??anie?
Doamne-ajut?!
Tot io.

 

Vantul

Despre  vant , de pe blogul Cristinei!

http://ro.netlog.com/naiada_naiada/blog/blogid=875797

 
 
Parca deja se simte!

Legile lui Murphy despre dragoste

Nu exista nici o diferenta intre un barbat prost si unul intelept, atunci cand acestia se indragostesc.
Inainte de a te indragosti, asigura-te ca ai o solutie de rezerva. Acest lucru te ajuta intotdeauna sa iti revii.
Toate intrebarile care incep cu "De ce", nu au raspuns; si daca au, acest raspuns nu este logic.
Diferenta dintre dragoste si gripa este aceea ca pentru gripa exista vaccin.
Daca dragostea este oarba, casatoria iti deschide ochii.
Daca astazi totul pare perfect, maine se va termina.
Daca sunteti fericiti impreuna, asteapta pana cand va veti casatori.
Totdeauna avocatii sotului sau ai sotiei sunt mai buni decat ai tai.
Faptul ca iubesti prea mult pe cineva, poate fi cauza unui ordin de restrictie .
Daca esti intotdeauna sincer cu cineva , acest lucru te va transforma in dusmanul acelei persoane.
Persoana pe care tu o doresti cel mai mult, va deveni persoana pe care tu o urasti cel mai mult.
O femeie buna sau un barbat bun sunt ca si locurile bune de parcare; cele mai bune sunt deja luate.
Fa-o intatdeauna cu cei mai buni.
Cele mai bune lucruri din lume sunt gratis si merita fiecare banut.
Cele mai bune femei sau cei mai buni barbati sunt intotdeauna fie cuplati, fie nebuni.
Calitatile cele mai apreciate de o femeie la un barbat, sunt de obicei acele calitati care, mai intarziu, o deranjeaza cel mai mult la barbatul iubit.
Un barbat poate fi fericit cu orice femeie, atata timp cat nu o iubeste.
O femeie isi va aminti intotdeauna barbatii pe care i-ar fi putut avea, pe cand un barbat isi va aminti intotdeauna femeile pe care nu le-a putut avea.
Inainte de a intalni printul chipes multasteptat, trebuie sa saruti o multime de broaste.
Intotdeauna e mai usor sa gasesti un partener , cand ai deja unul.
Iubirea vietii tale va dori sa te intorci la ea, doar atunci cand vei fi implicat deja in alta relatie serioasa .
Cu cat iti doresti mai mult o femeie, cu atat ea te va dori mai putin.
Cheia catre inima unei femei este un dar neasteptat, care apare intr-un moment neasteptat.
Cele mai frumoase femei din lume se casatoresc intotdeauna cu cei mai urati barbati.
Chiar si pentru cea mai frumoasa femeie din lume exista cel putin un barbat care s-a plictisit de ea.
Daca ai dificultati in a alege dintre doua femei, intotdeauna o vei alege pe cea care este nepotrivita pentru tine.
Cel mai bun prieten al tau inceteaza sa fie cel mai bun prieten al tau, din momentul in care apare o femeie frumoasa si amandoi sunteti interesati de ea.
Cand ti se spune ca nu se poate sa te intalnesti cu ea, pentru ca esti un prieten atat de bun, e ca si cum ti s-ar spune ca nu primesti un job pentru ca esti prea calificat pentru el.
Cand e vorba de dragoste si pierdere , sa faci ceea ce trebuie e intotdeauna dureros.
Cand te pregatesti pentru o intalnire si nu esti gata, perechea ta va sosi cu 20 minute mai devreme; iar atunci cand esti gata la timp, ea va veni cu 30 minute mai tarziu.
Dragostea are toate raspunsurile; asta pana cand sex-ul aduce in discutie cateva intrebari bune.
Sa nu faci niciodata dragoste in gradina din spatele casei; dragostea poate fi oarba, dar vecinii tai nu sunt.
In razboiul etern dintre sexe, femeiele sunt deja invingatoare .
Daca barbatul crede ca a castigat o disputa, victoria e doar in mintea lui.
Daca inima iti este franta, este cel mai indicat sa maturi ramasitele si sa le arunci.
Cel care spune ca e mai bine sa iubesti si sa pierzi decat sa sa nu iubesti deloc, nu a iubit si nu a pierdut niciodata.

Toti cred in dragoste, dar fiecare se intreaba daca ea exista.

Artosul, painea cea dulce a serii

Vara cu…Ovidiu Oana

http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/1971741:BlogPost:135212?xgs=1 
 
 
 
s? se p?teze grul de pojar

simezele din cmpuri pline-s toate
de vii culori n loturi a?ezate
e vremea de acum n Cire?ar
s? se p?teze grul de pojar

cnd peste lanuri vntul regizeaz?
dulci adieri n vreme de amiaz?
din cer o ciocrlie le presar?
triluri m?iastre-n lini?tea de var?

?i n bel?ugul nr?mat de haturi
se scutur de c?ldura din nalturi
vreo doi ciulini ce-ofteaz? cu amar
c? se p?teaz? grul de pojar

***

bel?ug

numai vntu-adie-n zare
peste-un cmp cu miri?te
gospodarii dorm sub care
peste tot e lini?te

snopii-s strn?i ?i-s pu?i n claie
grul va pleca la moar?
au r?mas vreo dou? paie
cine de-asta o s? moar? ?

anul e plin de bucate
rodul spornic ne ncnt?
?i apoi pe s?turate
vom juca cu to?i la nunt?

vom bea vin din rod de struguri
pine cald? vom mnca
?i vom cre?te-n cas? muguri
ce cumin?i s-or n?l?a

***

n prisac?

ies albine
harnice
din florile
darnice
toate-adun?
cu mult spor
din cmpul
multicolor
cel mai fin
?i bun nectar
fiecare-un
degetar
vntul lin
adie doar
cer senin
m?rg?ritar
pentru mine
pentru tine
de la harnice
albine
dulce miere
cine cere
cu pl?cere
va primi
pe s?turate
picuri
galbene
curate
faguri grei
prime?ti
de vrei
dac? furi
n?ep?turi
ace mii
bzituri
asta e!
nou?
ne place
mierea
s-adun?m
n pace

***

zi de var?

a plouat
iar vntul norii
i alung? c?tre zare
?i aduc
lumin? zorii
risipind-o-n lumea mare

harnic
soarele-?i ridic?
voinicia-n ziua nou?
raza lui
fiebinte stric?
l?cr?mioarele de rou?

s-au pornit
din mu?uroaie
lungi ?iraguri de furnici
cte una
mai greoaie
o nghite un arici

n nalturi
ciocrlia
st? de veghe peste toate
risipindu-?i
melodia
peste cmpuri cu bucate

sus pe mun?i
ca o n?fram?
curcubeul deseneaz?
un tablou
ce se destram?
sub c?ldura de amiaz?

c?tre sear?
se strng roat?
fetele cu cofe-n mn?
ap? rece
vin s? scoat?
din adncul de fntn?

doar un strig?t
le zore?te
c?tre cas? de-ntrzie
pe cer
luna-?i risipe?te
larg paloarea argintie

***
 

Mamă!!!!!!!!!!!

 
Dincolo ?i dincoace de mine sunt lanurile de gru
eu num?r t?bliile meselor cu fe?ele albe cusute cu maci
num?r farfuriile pline ?i oamenii ferici?i
privesc cele cteva fe?e transpirate
oamenii ace?tia negri ai p?mntului
ne petrecem zilele al?turi scormonind glia
a?ez?m apoi semni?ele
le a?tept?m s? se trezeasca? din somn
?i le privim apoi  cum se leag?n?
nti verde si apoi galben , mai galben,
doar p?s?rile vin s? ne ntrebe, voi cine sunte?i?
Doar p?s?rile…
Apoi vin boabele care ne trec prin palme
vin ?i se duc precum p?s?rile c?l?toare
doar noi r?mnem s? vindec?m rana p?mntului
zi de zi , clip? de clip?, noi truditorii ogoarelor
cei care ne umplem de nesfr?it? trud?
nct ?i noaptea n somn
mi se pare c? sunt un cer care ?ine
n palma dreapt? luna ?i pe umerii celorlal?i
precum p?s?rile, stau adormite stelele.
?i apoi plec?m, plec?m departe
sc?pa?i de griji s? ne ascundem
n gr?dina Domnului s?-i fim intru ve?nicie, dalbe flori.
Miroase a vanilie si a cozonaci !
Mam?!!!!!!!!!!!

Dumitru Cioaca Genuneanu

Sau romanul care de peste mari si tari nu uita sa fie hatru  si ne trimite samanta de zambet.

De ce zmbe?ti? Doar ?tii c-ai sl?biciune
Cnd ochii mei te poart? prin lagune,
S?-mi d?ruie?ti ce niciodat?-?i cer!

(Versuri din poemul "Ochii mei te poarta prin lagune" de Luisa Pirvan)

orice barbat in putere,
stiind a dragei lui pudoare,
vrea sa-i dea, chiar foarte tare,
mai ales ce ea nu-i cere.

p.s.1
si eu am o slabiciune
pentru ce draga nu-mi cere
dar ea nu vrea prin lagune
ci numai intr-o-ncapere.

p.s.2
cine n-ar vrea in natura!…
insa sti’nd c-al meu boboc,
de-i zic, nu mai vrea deloc,
eu lucrez si tac din gura.

p.s.3
chiar anul trecut, in mai,
cat mi-a chinuit ea cordul
pana ca sa-si dea acordul
intr-un foarte gol tramvai.

p.s.4
la infinit de persista
cu-a ei incapatanare,
eu o schimb, din disperare,
pe-una mai ecologista.

Dumitru Cioaca Genuneanu

Sau romanul care de peste mari si tari nu uita sa fie hatru  si ne trimite samanta de zambet .

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=35028

Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X