Dincolo ?i dincoace de mine sunt lanurile de grâu
eu num?r t?bliile meselor cu fe?ele albe cusute cu maci
num?r farfuriile pline ?i oamenii ferici?i
privesc cele câteva fe?e transpirate
oamenii ace?tia negri ai p?mântului
ne petrecem zilele al?turi scormonind glia
a?ez?m apoi semni?ele
le a?tept?m s? se trezeasca? din somn
?i le privim apoi  cum se leag?n?
întâi verde si apoi galben , mai galben,
doar p?s?rile vin s? ne întrebe, voi cine sunte?i?
Doar p?s?rile…
Apoi vin boabele care ne trec prin palme
vin ?i se duc precum p?s?rile c?l?toare
doar noi r?mânem s? vindec?m rana p?mântului
zi de zi , clip? de clip?, noi truditorii ogoarelor
cei care ne umplem de nesfrâ?it? trud?
încât ?i noaptea în somn
mi se pare c? sunt un cer care ?ine
în palma dreapt? luna ?i pe umerii celorlal?i
precum p?s?rile, stau adormite stelele.
?i apoi plec?m, plec?m departe
sc?pa?i de griji s? ne ascundem
în gr?dina Domnului s?-i fim intru ve?nicie, dalbe flori.
Miroase a vanilie si a cozonaci !
Mam?!!!!!!!!!!!