septembrie 2010

Parintele ARSENIE BOCA

http://www.arsenieboca.ro/

“A fost ?i duhovnicul meu;era un bun me?te?ugar al cuvintelor,,te f?cea din cuvinte”de o n?elepciune covr?itoare!Dar la baza n?elepciunii sale st?teau,nainte de toate ,faptele:vindeca ?i sufletul ?i trupul,ca medic,ca om ?i ca cel pe care,Dumnezeu la h?r?zit s? fie p?stor de oameni.Unul dintre cei mai vrstnici oameni ai acestor zone,trecut de multi?or de 90 ani,Herban Aron,de la ALUN(a?a se nume?te satul s?u)?i aminte?te:mergeau la P?rintele. oamenii cu necazuri diverse;cu probleme de s?n?tate,cu copii bolnavi ! Copii bolnavi ,adu?i pe bra?e,i alinia,f?cea cuvenitele rug?ciuni pe ei, dup? care,se dep?rta la o anumit? distan??,?i i chema la el:hai vino,vino la mine” ?i copiii …se ridicau ca prin minune ?i se ndreptau spre El.Cei de pe Re?eaua literar?,tr?itori ai acestor meleaguri,?tiu despre cine vorbesc,c? pe aici lumea e mic? ?i oamenii se cunosc ntre ei!Mai ales c?,, nonagenarul” la aceast? onorabil? vrst?,merge cu noi n excursii ?i particip?, chiar la Cenaclul literar!
Pentru cunosc?tori,oamenii cu o preg?tire solid?(p?rintele arsenie avea studii de medicin?,de psihologie,de arte plastice )cu post ,cu rug?ciune,?i cu har de la Dumnezeu,fac cu adev?rat minuni!
Minuni fac ?i dup? ce dispar fizic,din mijlocul nostru.Indiferent de anotimp,mormntul p?rintelui Arsenie Boca ,este vejnic plin de flori a?ezate n vase scumpe de por?elan ?i din cristal ?i o minune este ?i aceasta!”

Constantin Grecu

Etnografie, judetul Bihor

Etnografie – judetul Bihor

Pe drumuri etnografice bihorene

Spre deosebire de multe alte judete ale tarii in Bihor veti gasi produse mestesugaresti de o remarcabila valoare artistica, faurite in vestite centre de mestesugari specializati in ladarit, olarit, impletituri, prelucrarea artistica a lemnului, confectionarea de costume populare.

Principalele zone etnografice bihorene: valea Crisului Negru, valea Crisului Alb, valea Crisului Repede si zona Barcaului.

Turistul venit pe meleagurile bihorene la inceputul lunii iunie sa nu pregete a se duce la vestitul targ de la Vama Sarii ce se tine la Vadu Crisului unde, intr-un cadru natural plin de pitoresc, are loc Festivalul folcloric al satelor de pe Crisul Repede.
ORADEA

Sectia de etnografie a Muzeului Tarii Crisurilor cuprande marturii de civilizatie si cultura populara din toate zonele si subzonele etnografice ale Tarii Crisurilor, expuse intr-o viziune muzeala moderna, originala.

Din miile de piese etnografice si de arta populara de care dispune muzeul, in expozitie se afla obiecte valoroase si reprezentative din domeniile ceramicii, artei lemnului, feroneriei, elemente de arhitectura, port popular, interioare si textile de casa, mobilier si tesaturi de lina.

Traditiile bihorene in ceramica artistica sunt de-a dreptul impresionante. Din cuprinsul unui singur judet sunt prezentate in expozitia permanenta a muzeului produse din 17 centre de prelucrare artistica a lutului, dintre care unele Vadu Crisului, Cristior, Lelesti continua sa aiba si astazi o activitate infloritoare.

Din marea diversitate de piese ceramice notam, in primul rand, blidele de Leheceni, ale caror ornamente spirala, roata si creasta sunt de veche traditie, urcioarele de Cristior cu gura bilobata, ornamentatia fina a vaselor de Barsa, eleganta formei si frumusetea decorului vaselor de culoare alba, unice in tara noastra, din renumitul centru Vadu Crisului (aici, lipsind oxizii de fier din argila utilizata ca materie prima, vasele au doar culoarea alba, lucru neintilnit in nici un alt centru de ceramica populara).

Traditia prelucrarii artistice a lemnului a cunoscut, in Bihor, o inflorire cu totul deosebita mai ales in satele specializate din zona Beiusului si este amplu prezentata in expozitie. Vizitatorul va cunoaste formele tipice locale si va admira frumusetea ornamentelor caracteristice zonei la o variata gama de piese din lemn unelte agrare, unelte pastorale, juguri pirogravate, bite ciobanesti cu crestaturi de la Tarcaita, unelte folosite de gospodine in industria casnica, tipare pentru turta dulce confectionate din lemn de cires sau prun, precum si o splendida poarta de pivnita de la Salacea, insemne de mormint caracteristice nationalitatii conlocuitoare maghiare din judet, cruci monumentale aduse de la Bocsig, piese de mobilier taranesc, etc.

Originalitatea, varietatea si frumusetea costumului popular traditional din Tara Crisurilor sunt ilustrate in expozitie, intr-o ingenioasa maniera de expunere muzeala, prin costumele complete si prezentari sintetice cu colectii de camasi, poale, cojoace, podvale si sumane. Rand pe rand vor trebui vazute costumele populare traditionale specifice populatiei romnesti din Valea Barcaului si Crasna, apoi costumele din zonele Crisului Repede si Crisului Negru, care pastreaza multe caractere arhaice, iar, in final, costumele populare din bazinul Crisului Alb, inclusiv din renumita vale a Teuzului.

Intr-o maniera muzeografica proprie sunt infatisate, in toata splendoarea lor, textilele din Tara Crisurilor: capatlic de perna, ponevi de lina etc., alaturi de care sunt expuse si exemplare de lazi de zestre bogat ornamentate.

Trei interioare doua romnesti aduse din zonele Crisului Alb si Crisului Negru si un interior maghiar din comuna Finis, intregesc imaginea generala asupra aspectelor specific bihorene ale culturii populare traditionale, constituind pentru vizitator un indemn de a strabate frumoasele plaiuri ale Bihorului si a cunoaste mai adanc, pe viu, creatiile si bogatiile spirituale ale populatiei de aici.

Viata folclorico-etnografica a capitalei bihorene este imbogatita an de an prin Festivalul dansului popular care se desfasoara anual in Oradea, cu care prilej are loc si o splendida parada a portului popular.
BEIUS

Recomandam cu toata caldura sa se viziteze Muzeul etnografic din Beius, amenajat intr-o frumoasa cladire din centrul orasului. In colectiile muzeului sunt expuse peste mii de obiecte autentice, originale, reprezentative pentru domeniile portului popular si a podoabelor, a prelucrarii artistice a lemnului, a textilelor si ceramicii populare. Expozitia actuala cuprinde aspecte semnificative din civilizatia si cultura bihoreana legate de practicarea mestesugurilor traditionale contemporane.

Atelierul de ladari de la Budureasa amenajat in prima sala ofera o imagine autentica a prelucrarii artistice a lemnului. Aici se mai afla si piese de mobilier taranesc, dintre care se impune atentiei un podisor achizitionat din comuna Mierag si care se pare ca ar data din secolul al XVIII-lea.

Atelierul de olarie, cu toate uneltele caracteristice mestesugului, pune in evidenta varietatea si specificul produselor ceramice din mai multe centre de olarie traditionala si anume din Leheceni, Cristioru de Jos, Lelesti, Valea de Jos.

Prin remarcabila lor frumusete si originalitate retin atentia produsele cojocaritului si sumanaritului din satele de pe valea superioara a Crisului Negru; mentionam indeosebi produsele hitusarilor de la Delani.

Alaturi de unelte folosite in viata traditionala la prelucrarea tesaturilor, intre care si razboiul de tesut, vizitatorul gaseste expuse, in continuare, costume femeiesti si barbatesti traditionale specifice zonei, tesaturi de interior si un colt de interior taranesc traditional.
BUDUREASA

Pitoreasca asezare bihoreana este cunoscuta ca unul dintre cele mai renumite sate specializate in prelucrarea artistica a lemnului, cu deosebire in confectionarea lazilor de zestre, mestesug practicat si azi.
BULZ

Situata pe Crisul Repede, localitatea atrage atentia mai intai de toate prin frumusetea si trasaturile specifice ale arhitecturii traditionale a caselor. Turistul gaseste aici dovezi de remarcabila ingeniozitate complexul de instalatii tehnice taranesti alcatuit din moara, piua si viltoare, precum si mori locale de apa.
CR1ST1ORUL DE SUS

Situat intr-un pitoresc cadru natural al Crisului Negru, Cristiorul de Sus se infatiseaza turistului ca sat de tip rasfirat, care dupa opinia multor specialisti este unul din cele mai vechi tipuri de sate romnesti. Aici poate fi vazuta, in cadrul sau traditional, casa construita in intregime din barne si acoperita cu sindrila, cu interiorul ei caracteristic. Cine va poposi in lunile maiiunie sa nu omita a se interesa cum se prepara de catre localnici, dupa retete” traditionale, vestita tuica de cirese de Cristior.
LEHECENI

Localitatea este un vestit centru de ceramica populara romneasca in care se confectioneaza si in zilele noastre un mare numar de piese ceramice, indeosebi farfurii bogat si rafinat decorate. Recomandam sa se intre in atelierele olarilor unde se pot urmari fazele de lucru ale mestesugului, modul in care olarii preiau, pastreaza si imbogatesc traditia locala. Maiestria mesterilor olari talentati de aici trezeste o justificata admiratie.
LELESTI

Alt cunoscut centru de ceramica populara bihoreana, ce-si mentine, pana in zilele noastre, specificul local al produselor sale. O vizita la cunoscutul mester olar Pirtea ii va deschide vizitatorului un vast cimp de cunostinte noi.
PIETROASA

Celui care a facut optiune pentru meleagurile bihorene cu scopul de a patrunde mai adanc in frumusetile artei populare romnesti ii recomandam sa inscrie fara ezitare in programul sau si o vizita in Pietroasa. Aici se mentine in viata cotidiana portul popular bihorean, care este considerat a fi cel mai frumos dintre cele existente in judet. In Pietroasa se confectioneaza tesaturi de interior care incinta prin frumusetea ornamentelor lor. Tot aici, pot fi vazute si ferastraie de scanduri, care dealtfel devin, pe zi ce trece, elemente din ce in ce mai rare in peisajul nostru etnografic de azi.
RIENI

In localitate exista o instalatie tehnica moara de apa cu cupe care se intilneste din ce in ce mai rar. De asemenea, femeile din comuna continua sa tese tesaturi specifice zonei.
ROSIA

Turistul intalneste in uzul cotidian portul popular traditional. Recomandam atentiei mai ales cojocul de Rosia”, renumit prin particularitatile sale, confectionat de catre talentatii cojocari din comuna.
SALISTE DE VASCAU

Este un renumit centru romnesc de ceramica. Interlocutori deosebit de argreabil, olarii te vor introduce in complexitatea si frumusetea mestesugului pe care il practica si va va demonstreaza in mod direct cum se confectioneaza ulcioarele si cantile care, ca piese de creatie populara, se situeaza foarte aproape de perfectiune.
SARBESTI

Localitatea era pana nu de mult renumita, pe o intinsa arie din aceasta parte a tarii, pentru frumusetea, finetea si originalitatea produselor pe care le faureau sumanarii. Exista si astazi posibilitatea de a se vedea cum se lucreaza sumanele de catre Nica Tanase, singurul sumanar mai in virsta care practica si in prezent mestesugul.
TARCAITA

Localnicii, specializati in prelucrarea artistica a lemnului, continua sa confectioneze asa numitele juguri de Tarcaita, cunoscute pentru frumusetea ornamentelor realizate prin piro-gravare; unii mestesugari creeaza prin tehnica crestarii, bate ciobanesti extrem de frumoase. In Tarcaita se fac si acum scaune cu forma specifica acestui centru.
VARZARI DE MIJLOC

Turistului care ajunge in localitatea renumita odinioara ca centru mestesugaresc de prelucrare artistica a fierului ii recomandam sa cunoasca pe batranii fierari dintre care sunt inca multi in viata care au faurit piese de arta populara. Acest sat se numara printre foarte putinele localitati din tara, unde prelucrarea artistica a fierului a constituit pina nu demult ocupatia de baza a populatiei.

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:4nog92zghBQJ:www.funromtour.ro/atractii_zona_210/etnografie__judetul_bihor.htm+arta+populara,+bihor&cd=4&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

Arta de a fi

Langa noi traiesc oameni minunati despre care ar trebui sa vorbeasca lucrarile lor.In goana dupa senzationalul fara substanta ratam senzationalul de langa noi caruia nu-i acordam nici un interes.Oameni minunati, talente adevarate se pierd in anonimat, din nepasarea noastra cad inainte de vreme in uitare.
Furati de nimicuri cotidiene ratam esentialul.
Aceleasi vorbe rastalmacite pe ecranele televizoarelor in timp ce realizarile unor oameni care fac performanta trec neobservate.

Tesatoarea Ceausestilor – de Serban Serfezi , de Dan Teodor Pohic

n 1987, Elena Ceau?escu a dispus ca toate goblenurile din Casa Poporului s? fie f?cute dup? un singur model.

BIHOREANUL a descoperit c? femeia aleas? pentru aceast? misiune este o or?deanc?. Maria Duma, care tr?ie?te acum dintr-o pensie mizer?, era lidera unui grup de zeci de femei din Bihor, care au ?esut “pentru ?ar?” sute de metri p?tra?i de goblenuri, ce cost? azi o avere.

Inginer… de goblenuri

Zeci de ani a lucrat ca inginer constructor ?i topograf. Mai mult, n 1964 a fost numit? diriginte de ?antier la Aeroportul din Oradea. “Aveam n subordine 40 de b?rba?i. Nu era u?or, dar cu severitate r?zbeam”, ?i aminte?te cu mndrie Maria Duma. Din cauza unor probleme cardiace , n 1971 s-a v?zut nevoit? s? se pensioneze. A fost momentul n care s-a dedicat exclusiv unei pasiuni din tinere?e, ce n-avea nici o leg?tur? cu profesia ei: cusutul de goblenuri. Surprinz?tor, Maria nv??ase tainele ?esutului de la tat?l ei, perfec?ionndu-se apoi la ?coala de Art? Popular? din Oradea. La acea vreme, nici nu b?nuia c?, la comanda Elenei Ceau?escu, lucr?rile ei vor mpodobi s?lile celei mai impozante cl?diri din Europa, Casa Poporului.

Crp? regal?

Femeia ?i aminte?te zmbind cum a ajuns s? fie “artista” clanului Ceau?escu: “Fosta prim-secretar? PCR din Bihor, Ana S?ndulescu, era prieten? cu Ceau?easca. ntr-o zi, m? trezesc c? vine la mine cu o crp?. M? uit bine ?i v?d c? e o bucat? de goblen. Mi-a spus c? Elena Ceau?escu a g?sit-o la o slujnic? ce ?tergea pe jos cu ea ntr-un castel. Dictatoarei i-a pl?cut ?i a hot?rt s? comande pentru Casa Poporului sute de goblenuri la fel, numai s? g?seasc? pe cineva n stare s? le fac?”.
Prim-secretara i-a cerut femeii s? fac? lucr?ri cu acelea?i culori ce erau pe goblenul provenit de la Castelul Pele?, re?edin?a fo?tilor regi ai Romniei. Iar “crpa” a ajuns pe mini bune. Maria era deja celebr? pentru m?iestria ei: c?tigase zeci de premii la concursurile de crea?ie “Cntarea Romniei” ?i expunea cu regularitate n Oradea, nc? din 1979. Ca s? poat? onora la timp comanda Cabinetului doi, S?ndulescu i-a cerut Mariei s? nve?e ?i alte femei tehnica ei de cusut. Dar un loc unde s-o fac? nu i-a oferit!

Cu toate c? a suferit dou? infarcturi, Maria Duma (foto) ?ese zilnic goblenuri. i place s? fac? portrete, dar ?i reproduceri dup? picturi celebre de Grigorescu sau Andreescu. La 77 de ani, mai are r?bdarea s? lucreze chiar ?i ?ase luni la un goblen, ns? nu s-ar mai nh?ma la o lucrare gigantic?, cum a fost cea pentru Casa Poporului
Casa-atelier

Neavnd de ales, femeia ?i-a transformat casa n atelier. Zi de zi, timp de doi ani, din 1987 pn? n 1989, ntr-una din cele dou? camere ale casei Mariei Duma veneau cte opt – zece ?es?toare, n mare parte casnice. ntlnirile care aveau loc seara sem?nau cu ni?te ?ez?tori. Se cnta, se spuneau glume ?i, desigur, se cosea la goblenuri. Chiar dac? se lucra pentru familia Ceau?escu, atmosfera nu era deloc ap?s?toare. Asta pentru c? plata era foarte bun?. Fiecare muncitoare c?tiga cte 3-4.000 de lei pe lun?. Maria era ?i mai bine pl?tit?. “Luam 6.000 pe lun?, uneori chiar mai mult, pentru a le supraveghea pe fete ?i pentru a le nv??a tot ce ?tiu”, zice “antrenoarea” ?es?toarelor.
Nu le-a ar?tat ns? toate trucurile meseriei. ?i nu din egoism, ci pentru a le proteja: “Eu aveam dexteritate, puteam lucra cu ambele mini, dar pe celelalte nu le-am nv??at. Ceau?easca nu prea avea r?bdare, iar norma impus? fiec?reia dintre noi era foarte mare: 60 de centimetri p?tra?i pe lun?, la 52 de mpuns?turi pe centimetru p?trat. Dac? lucrau mai mult, riscau s? orbeasc?”, explic? Maria.

“Oaspe?i” de la Securitate

Munca pentru Casa Poporului i-a adus Mariei ?i musafiri nepofti?i. C?minul ei era vizitat uneori de securi?ti trimi?i s? se asigure c? modelul goblenelor-unicat nu va fi “vndut str?inilor”. “Cnd intrau n cas?, ?es?toarelor le pierea zmbetul de pe buze. Securi?tii ncercau s? le trag? de limb? ?i le puneau tot felul de ntreb?ri despre leg?turile mele cu fiul meu, care fugise n Gemania”. ?i totu?i, atotputernica Securitate nu putea s?-i interzic? Mariei s?-?i contacteze fiul. Motivul? El era cel care i trimitea culorile necesare pentru lna din care ?eseau goblenurile. “A?a nuan?e nu se g?seau n toat? Romnia ?i erau nevoi?i s? nchid? ochii la a?a-zisele mele leg?turi cu str?in?tatea”, zice Maria.

Zece ari de goblenuri

ntre 1987 ?i 1989, prin str?dania Mariei Duma ?i a femeilor pe care le-a nv??at arta goblenului, la Casa Poporului au ajuns peste o mie de metri p?tra?i de ?es?turi fine, expuse ?i azi n s?lile imensei cl?diri. Maria nu are nici un regret c? a muncit din greu pentru Ceau?escu ?i “sinistra” lui so?ie, fiind convins? c? n acea vreme a realizat o adev?rat? performan??. “Nu oricine e n stare s? fac? ce-am f?cut noi: sute de metri p?tra?i de goblen n doi ani”, zice cu mndrie. Or?deanca e convins? c? lucr?rile ei vor d?inui mult? vreme dup? ce nimeni nu-?i va mai aduce aminte cine a fost Maria Duma…

Risipa comunist?

Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, este a doua cl?dire ca m?rime din lume, dup? Pentagon (comandamentul central al Armatei SUA), ?i e structurat? pe ?ase niveluri, fiind mp?r?it? n 21 de corpuri. n suprafa?a util? (330.000 mp) ar nc?pea 50 de terenuri de fotbal. Are o n?l?ime de 84 de metri ?i 6.000 de nc?peri. Pentru construirea cl?dirii s-au folosit 550.000 tone de ciment, 700.000 tone de fier, 900.000 metri cubi de lemn, 1.000.000 mc de marmur?, 3.500 tone de cristal, 200.000 mc de sticl?, 5 kilograme de foi?? de aur de 14 carate, 3.500 tone de piele, 2.800 de candelabre , 220.000 metri p?tra?i de covoare ?i peste 1.000 mp de goblen.

Unicat… ratat

La Oradea nu s-au f?cut doar goblenuri pentru Casa Poporului, ci ?i covoare ce trebuiau executate dup? un model unic. Ceau?escu le prefera pe cele cu culori pastelate ?i f?cute doar din ln? 100%. Nici unul din covoarele realizate la Cooperativa Arta Cri?ana ?i trimise la Casa Poporului n-a fost mai mic de 49 de metri p?tra?i. Cum lucr?ri de asemenea dimensiuni nu se puteau face ntr-o fabric?, au fost nchiriate s?li de sport n mai multe ?coli. Dac? n-ar fi c?zut dinastia Ceau?escu, tot la Oradea era preconizat s? se fac? un covor de 360 mp, care ar fi cnt?rit o ton? ?i jum?tate! N-ar fi fost posibil de mpletit dect dac?, pentru trei ani, s-ar fi nchiriat Casa Tineretului. Ar fi trebuit f?cut din patru buc??i ?i ar fi intrat n el cinci camioane de material. Modelul ar fi fost unicat n lume…

“Maria Duma a dus arta cusutului la grad de virtuozitate. Reu?e?te s? fac? goblenuri care parc? sunt picturi”

Cr?ciun Parasca, inspector la Inspectoratul pentru Cultur?, Culte ?i Patrimoniu Bihor

sursa: http://www.bihoreanul.ro/articol/ziar/oradea/tesatoarea-ceausestilor/5585/

http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=3426

Istoria unui suflet intr-un covor din casa ta

Oricat ar pretinde unii designeri ca nu mai sunt la moda covoarele si ca nu mai sunt necesare intr-o locuinta, senzatia pe care o ai atunci cand calci cu talpile goale pe un covor din lana nu poate fi regasita atunci cand pasesti pe un parchet, oricat ar fi el de scump si modern. Asa ca, scoartele pentru podele raman unele dintre cele mai bine vandute articole de amenajari interioare . Pana la urma, covoarele au fos inventate inaintea oricarui alt obiect de uz casnic.
La inceput, oamenii teseau invelitori din plante, apoi au inceput sa teasa invelitori si covoare din lana animalelor. Utilajele de tesut au evoluat incet in razboaie din lemn, iar lana si matasea au inceput, treptat, sa fie vopsite cu coloranti naturali extrasi din plante.
Tesaturile pentru locuinte s-au regasit la popoare antice cum au fost romanii, grecii, dacii, persii, armenii, chinezii, popoarele turce, egiptenii sau aztecii. Popoarele nomade ale Asiei Centrale au fost primele care au tesut covoare pentru a feri locuintele lor – corturile – de intemperii si pentru a atenua efectele diferentelor de temperatura ale climatului continental.
Trecerea la o viata sedentara a determinat dezvoltarea unor preocupari artistice, covorul devenind un important element decorativ. Incepand, in special, din a 2-a jumatate a secolului XIX, ca urmare a cererilor tot mai mari pe pietele Europei si Americii, arta covoarelor orientale a iesit din vechiul cerc strict casnic si a devenit o industrie importanta.
Transformarea mestesugului teserii covoarelor intr-o industrie a impus si dezvoltarea metodelor de tesut. In present exista 4 sisteme principale de productie a acestor invelitori. Wilton este o metoda automatizata de tesut, ce utilizeaza razboiul de tesut; dispozitivul permite insertia si extractia firelor si de asemenea, stabileste dimensiunea acestora; se folosesc trei tesaturi si un fir, rezultatul fiind o structura rigida, ce sustine lana. Prin acest sistem de tesut se obtin covoarele cu bucle sau cu fir scurt.
Sistemul Hand Tufted utilizeaza un dispozitiv gen pistol, care, atunci cand este activat, sectioneaza o bucata din lana, inserand-o intr-un tipar pentru a da modelul, unde este fixata cu latex. Permite obtinerea unor modele elaborate, dar nu si a unora cu curbe precise. Hand Loomed se deosebeste de sistemul Wilton prin faptul ca foloseste un razboi de tesut activat manual. Permite obtinerea unui design simplu de covor. Hand Knotted consta in atasarea lanii de tipar printr-un nod, procedeu realizat manual. Covoarele vor fi individualizate, in functie de tipul si de numarul de noduri folosite. Se obtin toate tipurile de tesatura cu model complex.
In Romania, chiar si acum, in secolul 21, se mai produc covoare dupa aceeasi metoda folosita in urma cu sute de ani. La Cisnadie acest mestesug este o traditie transmita din tata in fiu in familiile de maistri tesatori. Primul document care atesta existenta unei bresle a postavarilor din Cisnadie dateaza din 1513, iar prima intreprindere de torcatorie, tesatorie si apreturi a luat fiinta in 1880. Pana sa vina comunistii la putere, in Cisnadie functionau peste 100 de fabrici. Si pe timpul comunistilor, Uzinele Textile Cisnadie – cum se numea atunci fabrica – exportau covoare si paturi in Germania, Japonia sau SUA.
Fabricarea unui covor de calitate porneste inca de la colectarea lanii. Nu orice lana se poate folosi pentru a face un astfel de covor. Trebuie atent aleasa si trebuie sa ai ochi pentru asta. Un covor traditional trebuie obligatoriu tesut la un razboi din lemn. Unele sunt vechi de sute de ani. Lana folosita se ia direct de la ciobani, apoi ea este spalata in albia raurilor fara a folosi substante chimice, iar apoi vopsita cu coloranti naturali. .
La Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Bucuresti sunt expuse cateva sute de covoare romanesti care, fara cuvinte, demonstreaza de ce strainii sunt dispusi sa plateasca sume considerabile pentru o particica din acest mestesug considerat o arta. Colectia cuprinde covoare de diferite dimensiuni, de la cele inguste si lungi plasate pe perete (paretar) sau care acopera piesele de mobilier traditional (laicer) pana la cele mari, de forma dreptunghiulara si care acopera, in genere, un perete (polog, scoarta, covor). Compozitiile decorative se remarca printr-o evolu?ie de la simplu la complex, de la repetitia si alternanta unui numar de dungi la asocieri diverse ale motivelor geometrice, avimorfe si zoomorfe, florale sau antropomorfe. Denumirile motivelor sunt sugestive si reflecta legatura omului cu natura, preocuparile lui cotidiene (aripile morii, unda apei, oul incondeiat, floarea pologului, vita de vie.
Un astfel de covor lucrat manual este mai mult decat un obiect decorativ, este o poveste, un simbol, un izvor de amintiri. Se spune ca tesaturile facute manual inmagazineaza enegie biologica de la cel care a lucrat-o, ca imprumuta o particica din sufletul omului.

sursa:

http://www.misiuneacasa.ro/istoria-unui-suflet-intr-un-covor-din-casa-ta.html

razboiul de tesut mecanic

La 24 aprilie 1743 se naste Edmund Cartwright (decedat la 30 octombrie 1823), inventatorul englez care a brevetat razboiul de tesut mecanic. In 1784, Cartwright a vizitat o fabrica detinuta de Richard Arkwright. Inspirat de ceea ce a vazut, a inceput sa lucreze la o masina care avea sa imbunatateasca viteza si calitatea tesutului. Cartwright a produs razboiul sau de tesut cu ajutorul unui fierar si a unui tamplar, inventie pe care a brevetat-o in 1785. Aceasta inventie a revolutionat tesutul, transformandu-l dintr-un proces manual intr-unul mecanic. In 1787, a deschis o tesatorie la Doncaster. Doi ani mai tarziu, a adaugat razboaielor de tesut motoare cu aburi produse de James Watt si Matthew Boulton. Cartwright a inventat de asemenea o masina pentru combinarea lanii. In 1793 afacerea sa a esuat, insa parlamentul britanic i-a recunoscut realizarile in 1809 printr-un premiu de 10.000 de lire sterline.

sursa:

http://www.roportal.ro/articole/razboiul-de-tesut-mecanic-370.htm

sotia taietorului de lemne

Intr-o zi eu voi fi copacul
printre ceilalti arbori ma vei putea privi
ma vei striga pe nume si-am sa-ti raspund.
ori de cate ori o secure imi va dobora un frate
o sa auzi strigatul meu de ajutor
ori de cate ori vei taia un arbore
sa-ti aduci aminte de mine
fii bland iubitule, fii bland.

La mul?i ani, Dumitru – Dorin Prunariu!

http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A463589&xgs=1&xg_source=msg_share_post

La mul?i ani, Dumitru – Dorin Prunariu!
Ast?zi e ziua ta: Dumitru prunariu
Jurnalul Na?ional
Pre?edintele Comitetului ONU pentru Utilizarea Pa?nic? a Spa?iului Extraatmosferic (COPUOS), primul ?i singurul romn care a zburat n spa?iul cosmic, Dumitru Prunariu, mpline?te ast?zi 58 de ani. La mul?i ani!
“Cu ndrjire ?i patriotism reprezint Romnia”
“Marea majoritate a romnilor tr?iesc vremuri dificile. Se promoveaz? lozinci de unitate ?i egalitate, dar se aplic? m?suri discre?ionare fa?? de cei de care nu mai are nevoie imediat? clasa politic?, se lupt? mpotriva crizei, dar se fac toate erorile posibile descrise n manualele de management al crizelor, ne confrunt?m cu un amatorism evident n managementul multor probleme economice ?i sociale esen?iale ?i cu o corup?ie generalizat?. Cu toate acestea, Romnia a fost, este ?i va r?mne ?ara mea, n care m-am format ca om ?i ca intelectual, care m-a ales s? o reprezint n premier? n Cosmos n cadrul unei misiuni ?tiin?ifice unice, dar care, din cauza unei psihologii p?guboase tipice ?i a unei del?s?ri deja tradi?ionale, a profitat prea pu?in de capitalul investit ini?ial n mine. n domeniul meu de activitate am ajuns n pozi?ii interna?ionale nalte. E drept c? pozi?ia de ?ef al unicului comitet al ONU care se ocup? de explorarea pa?nic? a Cosmosului a necesitat sus?inerea Agen?iei Spa?iale Romne ?i a Ministerului de Externe, care minister este principalul gestionar al rela?iei noastre cu ONU. Instalarea oricui ntr-o astfel de pozi?ie nalt? reprezint? un moment ideal pentru statul din care provine pentru a organiza un eveniment de diploma?ie public? ?i care s?-i ridice considerabil capitalul de imagine. La noi, nu numai c? Externele nu au aprobat cteva sute de euro pentru o recep?ie minim?, tradi?ional? n acest caz, dar l-au ?i trimis pe ambasadorul nostru pe lng? organiza?iile interna?ionale de la Viena n alt? misiune, astfel nct reprezentan?ilor diplomatici ai celor 69 de state membre ale comitetului de specialitate pe care acum l conduc le-am f?cut fa?? la instalarea mea doar eu ?i conducerea agen?iei spa?iale, care ns? nu este un organism diplomatic. Continuu ns? cu ndrjire ?i patriotism s? reprezint Romnia. Ca om m? simt bogat spiritual prin multele clipe frumoase tr?ite pn? acum. Voi trece peste momentul lans?rii n Cosmos, moment de profunde tr?iri ?i emo?ii, moment care m- a marcat ca om ?i profesional pentru tot restul vie?ii. mi amintesc cu drag perioada ?colar?, cnd construiam aeromodele, uneori acas?, n buc?t?rie. Tata, inginer, era cel care m? inspira tehnic, iar mama, cadru didactic la baz?, cea care avea grij? de programul meu ?colar ?i de odihn?. M? critica des c? stau trziu, dar n acela?i timp r?mnea noaptea al?turi de mine s? m? ajute s? lipesc baghete sau s? mpnzesc vreo arip? de aeromodel, sim?ind ?i ea tensiunea ?i emo?ia unui viitor concurs la care urma s? particip cu acel model. Cu so?ia am fost coleg de facultate ?i ne-am ?i c?s?torit, fiind nc? studen?i. Un moment deosebit de emo?ionant ?i nc?rcat de noi responsabilit??i n via?? a fost acela cnd ni s-a n?scut primul copil. Un alt moment cu tr?iri aparte, emo?ionant ?i el, dar plin de alt? nc?rc?tur? ?i de sentimentul trecerii n alt? perioad? a vie?ii este acela cnd ?i se na?te primul nepot. Pot spune c? ntotdeauna am iubit via?a, o via?? cnd agitat?, cnd lini?tit?, dar tr?it? din plin, oricnd s-a putut al?turi de cei apropia?i, cu destule greut??i, dar mai ales cu emo?iile ?i bucuriile ei. Toamna este o perioad? nc?rcat? cu activit??i interna?ionale, inclusiv n domeniul cosmic. S-a ntmplat des n ultimii ani s?-mi petrec ziua de na?tere la vreun congres sau conferin?? interna?ional?, a?a cum se ntmpl? ?i anul acesta.”

Sursa:http://www.jurnalul.ro

De ce sunt a?a de scurte zilele?

de Elia

zilele sunt scurte ca s? po?i atinge
scopul c?l?toriei tale prin via??,
ca s? te po?i trezi copil
n fiecare ultim? diminea??,
bucurndu-te iar ?i iar
de toate clipele de iubire primite n dar

Zilele sunt scurte ca s? nu te risipe?ti,
ca s? pui ast?zi o c?r?mida
?i mine s? tencuie?ti
palatul faptelor bune n care vei locui
cnd visele, tot mai scurte,
se vor sfr?i

http://www.poezii. biz /afiseazapoezie.php?poem=107275

Concursul saptamanal de haiku (149).

Rezultate:

Rezultatele concursului din saptamana nr. 149:

Locul I
Ildiko Juverdeanu – 20 de puncte , cu poemul nr. 20

Nori de furtuna -
la poarta vecinului
brisca cu moasa

Locul II
Valeria Tamas – 19 puncte, cu poemul nr. 37

O ciocarlie -
sarbatoarea graului
poate incepe

Locul III
Corneliu Traian Atanasiu – 17 puncte, cu poemul nr. 12

ceai cu lamaie -
nicio viespe sa guste
stropul de miere

Mentiune
Cristina Monica Moldoveanu – 16 puncte, cu poemul nr. 4

Foc mocnit de frunze -
ultimul trandafir
ramane boboc

Mentiune
Petru-Ioan Garda – 13 puncte, cu poemul nr. 2

Amurg peste vii -
la pocnetul biciului
ecouri in lant

Mentiune
Virginia Popescu – 13 puncte, cu poemul nr. 17

Prin parcul pustiu
vantul matura frunze -
pe banci doar nume

Concert caritabil

Concert caritabil

http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=78261&c…

Te invitam la un concert caritabil VAMA in cadrul campaniei SALVEAZA UN ARTIST- Bogdan Mihai Radu, pictor de succes, de doar 31 de ani, a fost diagnosticat cu poliradiculonevrita acut? (sindromul Guillain-Barre, o boal? rar? care duce la paralizia membrelor) si are nevoie de ajutorul nostru pentru a putea picta din nou.

In seara de 1 octombrie , la Palatul Ghika , VAMA canta pentru Bogdan, pentru frumos si pentru arta. Vino si tu! Nu ramane indiferent la suferinta lui Bogdan! Sa aratam ca nu am renuntat la a fi Oameni. Sa ne ridicam deasupra problemelor noastre personale pentru a intinde o mana de ajutor cuiva care sufera mai mult decat noi. Sa pictam impreuna cu Bogdan tabloul unei povesti cu sfarsit frumos – povestea lui, a ta, a noastra!
Avem sansa ca, prin cantec si iubire, sa ajutam un artist de-al nostru- nu prea tarziu, ci acum, cand are mai multa nevoie de sprijin.

Te asteptam in seara de 1 octombrie, la ora 21,30 la PALATUL GHIKA- prietenii lui artisti au donat pentru el tablouri minunate pe care le vom putea admira si cumpara. Apoi vom canta impreuna cu VAMA – alaturi de Bogdan, care are atata nevoie sa ii fim aproape.

Peste ani de zile, vei privi cu mandrie tablourile sale si vei sti ca in ele este si o bucata din sufletul tau!

Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X