Articol publicat in: Cultura


Langa noi traiesc oameni minunati despre care ar trebui sa vorbeasca lucrarile lor.In goana dupa senzationalul fara substanta ratam senzationalul de langa noi caruia nu-i acordam nici un interes.Oameni minunati, talente adevarate se pierd in anonimat, din nepasarea noastra cad inainte de vreme in uitare.
Furati de nimicuri cotidiene ratam esentialul.
Aceleasi vorbe rastalmacite pe ecranele televizoarelor in timp ce realizarile unor oameni care fac performanta trec neobservate.

Tesatoarea Ceausestilor – de Serban Serfezi , de Dan Teodor Pohic

n 1987, Elena Ceau?escu a dispus ca toate goblenurile din Casa Poporului s? fie f?cute dup? un singur model.

BIHOREANUL a descoperit c? femeia aleas? pentru aceast? misiune este o or?deanc?. Maria Duma, care tr?ie?te acum dintr-o pensie mizer?, era lidera unui grup de zeci de femei din Bihor, care au ?esut “pentru ?ar?” sute de metri p?tra?i de goblenuri, ce cost? azi o avere.

Inginer… de goblenuri

Zeci de ani a lucrat ca inginer constructor ?i topograf. Mai mult, n 1964 a fost numit? diriginte de ?antier la Aeroportul din Oradea. “Aveam n subordine 40 de b?rba?i. Nu era u?or, dar cu severitate r?zbeam”, ?i aminte?te cu mndrie Maria Duma. Din cauza unor probleme cardiace , n 1971 s-a v?zut nevoit? s? se pensioneze. A fost momentul n care s-a dedicat exclusiv unei pasiuni din tinere?e, ce n-avea nici o leg?tur? cu profesia ei: cusutul de goblenuri. Surprinz?tor, Maria nv??ase tainele ?esutului de la tat?l ei, perfec?ionndu-se apoi la ?coala de Art? Popular? din Oradea. La acea vreme, nici nu b?nuia c?, la comanda Elenei Ceau?escu, lucr?rile ei vor mpodobi s?lile celei mai impozante cl?diri din Europa, Casa Poporului.

Crp? regal?

Femeia ?i aminte?te zmbind cum a ajuns s? fie “artista” clanului Ceau?escu: “Fosta prim-secretar? PCR din Bihor, Ana S?ndulescu, era prieten? cu Ceau?easca. ntr-o zi, m? trezesc c? vine la mine cu o crp?. M? uit bine ?i v?d c? e o bucat? de goblen. Mi-a spus c? Elena Ceau?escu a g?sit-o la o slujnic? ce ?tergea pe jos cu ea ntr-un castel. Dictatoarei i-a pl?cut ?i a hot?rt s? comande pentru Casa Poporului sute de goblenuri la fel, numai s? g?seasc? pe cineva n stare s? le fac?”.
Prim-secretara i-a cerut femeii s? fac? lucr?ri cu acelea?i culori ce erau pe goblenul provenit de la Castelul Pele?, re?edin?a fo?tilor regi ai Romniei. Iar “crpa” a ajuns pe mini bune. Maria era deja celebr? pentru m?iestria ei: c?tigase zeci de premii la concursurile de crea?ie “Cntarea Romniei” ?i expunea cu regularitate n Oradea, nc? din 1979. Ca s? poat? onora la timp comanda Cabinetului doi, S?ndulescu i-a cerut Mariei s? nve?e ?i alte femei tehnica ei de cusut. Dar un loc unde s-o fac? nu i-a oferit!

Cu toate c? a suferit dou? infarcturi, Maria Duma (foto) ?ese zilnic goblenuri. i place s? fac? portrete, dar ?i reproduceri dup? picturi celebre de Grigorescu sau Andreescu. La 77 de ani, mai are r?bdarea s? lucreze chiar ?i ?ase luni la un goblen, ns? nu s-ar mai nh?ma la o lucrare gigantic?, cum a fost cea pentru Casa Poporului
Casa-atelier

Neavnd de ales, femeia ?i-a transformat casa n atelier. Zi de zi, timp de doi ani, din 1987 pn? n 1989, ntr-una din cele dou? camere ale casei Mariei Duma veneau cte opt – zece ?es?toare, n mare parte casnice. ntlnirile care aveau loc seara sem?nau cu ni?te ?ez?tori. Se cnta, se spuneau glume ?i, desigur, se cosea la goblenuri. Chiar dac? se lucra pentru familia Ceau?escu, atmosfera nu era deloc ap?s?toare. Asta pentru c? plata era foarte bun?. Fiecare muncitoare c?tiga cte 3-4.000 de lei pe lun?. Maria era ?i mai bine pl?tit?. “Luam 6.000 pe lun?, uneori chiar mai mult, pentru a le supraveghea pe fete ?i pentru a le nv??a tot ce ?tiu”, zice “antrenoarea” ?es?toarelor.
Nu le-a ar?tat ns? toate trucurile meseriei. ?i nu din egoism, ci pentru a le proteja: “Eu aveam dexteritate, puteam lucra cu ambele mini, dar pe celelalte nu le-am nv??at. Ceau?easca nu prea avea r?bdare, iar norma impus? fiec?reia dintre noi era foarte mare: 60 de centimetri p?tra?i pe lun?, la 52 de mpuns?turi pe centimetru p?trat. Dac? lucrau mai mult, riscau s? orbeasc?”, explic? Maria.

“Oaspe?i” de la Securitate

Munca pentru Casa Poporului i-a adus Mariei ?i musafiri nepofti?i. C?minul ei era vizitat uneori de securi?ti trimi?i s? se asigure c? modelul goblenelor-unicat nu va fi “vndut str?inilor”. “Cnd intrau n cas?, ?es?toarelor le pierea zmbetul de pe buze. Securi?tii ncercau s? le trag? de limb? ?i le puneau tot felul de ntreb?ri despre leg?turile mele cu fiul meu, care fugise n Gemania”. ?i totu?i, atotputernica Securitate nu putea s?-i interzic? Mariei s?-?i contacteze fiul. Motivul? El era cel care i trimitea culorile necesare pentru lna din care ?eseau goblenurile. “A?a nuan?e nu se g?seau n toat? Romnia ?i erau nevoi?i s? nchid? ochii la a?a-zisele mele leg?turi cu str?in?tatea”, zice Maria.

Zece ari de goblenuri

ntre 1987 ?i 1989, prin str?dania Mariei Duma ?i a femeilor pe care le-a nv??at arta goblenului, la Casa Poporului au ajuns peste o mie de metri p?tra?i de ?es?turi fine, expuse ?i azi n s?lile imensei cl?diri. Maria nu are nici un regret c? a muncit din greu pentru Ceau?escu ?i “sinistra” lui so?ie, fiind convins? c? n acea vreme a realizat o adev?rat? performan??. “Nu oricine e n stare s? fac? ce-am f?cut noi: sute de metri p?tra?i de goblen n doi ani”, zice cu mndrie. Or?deanca e convins? c? lucr?rile ei vor d?inui mult? vreme dup? ce nimeni nu-?i va mai aduce aminte cine a fost Maria Duma…

Risipa comunist?

Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, este a doua cl?dire ca m?rime din lume, dup? Pentagon (comandamentul central al Armatei SUA), ?i e structurat? pe ?ase niveluri, fiind mp?r?it? n 21 de corpuri. n suprafa?a util? (330.000 mp) ar nc?pea 50 de terenuri de fotbal. Are o n?l?ime de 84 de metri ?i 6.000 de nc?peri. Pentru construirea cl?dirii s-au folosit 550.000 tone de ciment, 700.000 tone de fier, 900.000 metri cubi de lemn, 1.000.000 mc de marmur?, 3.500 tone de cristal, 200.000 mc de sticl?, 5 kilograme de foi?? de aur de 14 carate, 3.500 tone de piele, 2.800 de candelabre , 220.000 metri p?tra?i de covoare ?i peste 1.000 mp de goblen.

Unicat… ratat

La Oradea nu s-au f?cut doar goblenuri pentru Casa Poporului, ci ?i covoare ce trebuiau executate dup? un model unic. Ceau?escu le prefera pe cele cu culori pastelate ?i f?cute doar din ln? 100%. Nici unul din covoarele realizate la Cooperativa Arta Cri?ana ?i trimise la Casa Poporului n-a fost mai mic de 49 de metri p?tra?i. Cum lucr?ri de asemenea dimensiuni nu se puteau face ntr-o fabric?, au fost nchiriate s?li de sport n mai multe ?coli. Dac? n-ar fi c?zut dinastia Ceau?escu, tot la Oradea era preconizat s? se fac? un covor de 360 mp, care ar fi cnt?rit o ton? ?i jum?tate! N-ar fi fost posibil de mpletit dect dac?, pentru trei ani, s-ar fi nchiriat Casa Tineretului. Ar fi trebuit f?cut din patru buc??i ?i ar fi intrat n el cinci camioane de material. Modelul ar fi fost unicat n lume…

“Maria Duma a dus arta cusutului la grad de virtuozitate. Reu?e?te s? fac? goblenuri care parc? sunt picturi”

Cr?ciun Parasca, inspector la Inspectoratul pentru Cultur?, Culte ?i Patrimoniu Bihor

sursa: http://www.bihoreanul.ro/articol/ziar/oradea/tesatoarea-ceausestilor/5585/

http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=3426