Articol publicat in: Societate


Etnografie – judetul Bihor

Pe drumuri etnografice bihorene

Spre deosebire de multe alte judete ale tarii in Bihor veti gasi produse mestesugaresti de o remarcabila valoare artistica, faurite in vestite centre de mestesugari specializati in ladarit, olarit, impletituri, prelucrarea artistica a lemnului, confectionarea de costume populare.

Principalele zone etnografice bihorene: valea Crisului Negru, valea Crisului Alb, valea Crisului Repede si zona Barcaului.

Turistul venit pe meleagurile bihorene la inceputul lunii iunie sa nu pregete a se duce la vestitul targ de la Vama Sarii ce se tine la Vadu Crisului unde, intr-un cadru natural plin de pitoresc, are loc Festivalul folcloric al satelor de pe Crisul Repede.
ORADEA

Sectia de etnografie a Muzeului Tarii Crisurilor cuprande marturii de civilizatie si cultura populara din toate zonele si subzonele etnografice ale Tarii Crisurilor, expuse intr-o viziune muzeala moderna, originala.

Din miile de piese etnografice si de arta populara de care dispune muzeul, in expozitie se afla obiecte valoroase si reprezentative din domeniile ceramicii, artei lemnului, feroneriei, elemente de arhitectura, port popular, interioare si textile de casa, mobilier si tesaturi de lina.

Traditiile bihorene in ceramica artistica sunt de-a dreptul impresionante. Din cuprinsul unui singur judet sunt prezentate in expozitia permanenta a muzeului produse din 17 centre de prelucrare artistica a lutului, dintre care unele Vadu Crisului, Cristior, Lelesti continua sa aiba si astazi o activitate infloritoare.

Din marea diversitate de piese ceramice notam, in primul rand, blidele de Leheceni, ale caror ornamente spirala, roata si creasta sunt de veche traditie, urcioarele de Cristior cu gura bilobata, ornamentatia fina a vaselor de Barsa, eleganta formei si frumusetea decorului vaselor de culoare alba, unice in tara noastra, din renumitul centru Vadu Crisului (aici, lipsind oxizii de fier din argila utilizata ca materie prima, vasele au doar culoarea alba, lucru neintilnit in nici un alt centru de ceramica populara).

Traditia prelucrarii artistice a lemnului a cunoscut, in Bihor, o inflorire cu totul deosebita mai ales in satele specializate din zona Beiusului si este amplu prezentata in expozitie. Vizitatorul va cunoaste formele tipice locale si va admira frumusetea ornamentelor caracteristice zonei la o variata gama de piese din lemn unelte agrare, unelte pastorale, juguri pirogravate, bite ciobanesti cu crestaturi de la Tarcaita, unelte folosite de gospodine in industria casnica, tipare pentru turta dulce confectionate din lemn de cires sau prun, precum si o splendida poarta de pivnita de la Salacea, insemne de mormint caracteristice nationalitatii conlocuitoare maghiare din judet, cruci monumentale aduse de la Bocsig, piese de mobilier taranesc, etc.

Originalitatea, varietatea si frumusetea costumului popular traditional din Tara Crisurilor sunt ilustrate in expozitie, intr-o ingenioasa maniera de expunere muzeala, prin costumele complete si prezentari sintetice cu colectii de camasi, poale, cojoace, podvale si sumane. Rand pe rand vor trebui vazute costumele populare traditionale specifice populatiei romnesti din Valea Barcaului si Crasna, apoi costumele din zonele Crisului Repede si Crisului Negru, care pastreaza multe caractere arhaice, iar, in final, costumele populare din bazinul Crisului Alb, inclusiv din renumita vale a Teuzului.

Intr-o maniera muzeografica proprie sunt infatisate, in toata splendoarea lor, textilele din Tara Crisurilor: capatlic de perna, ponevi de lina etc., alaturi de care sunt expuse si exemplare de lazi de zestre bogat ornamentate.

Trei interioare doua romnesti aduse din zonele Crisului Alb si Crisului Negru si un interior maghiar din comuna Finis, intregesc imaginea generala asupra aspectelor specific bihorene ale culturii populare traditionale, constituind pentru vizitator un indemn de a strabate frumoasele plaiuri ale Bihorului si a cunoaste mai adanc, pe viu, creatiile si bogatiile spirituale ale populatiei de aici.

Viata folclorico-etnografica a capitalei bihorene este imbogatita an de an prin Festivalul dansului popular care se desfasoara anual in Oradea, cu care prilej are loc si o splendida parada a portului popular.
BEIUS

Recomandam cu toata caldura sa se viziteze Muzeul etnografic din Beius, amenajat intr-o frumoasa cladire din centrul orasului. In colectiile muzeului sunt expuse peste mii de obiecte autentice, originale, reprezentative pentru domeniile portului popular si a podoabelor, a prelucrarii artistice a lemnului, a textilelor si ceramicii populare. Expozitia actuala cuprinde aspecte semnificative din civilizatia si cultura bihoreana legate de practicarea mestesugurilor traditionale contemporane.

Atelierul de ladari de la Budureasa amenajat in prima sala ofera o imagine autentica a prelucrarii artistice a lemnului. Aici se mai afla si piese de mobilier taranesc, dintre care se impune atentiei un podisor achizitionat din comuna Mierag si care se pare ca ar data din secolul al XVIII-lea.

Atelierul de olarie, cu toate uneltele caracteristice mestesugului, pune in evidenta varietatea si specificul produselor ceramice din mai multe centre de olarie traditionala si anume din Leheceni, Cristioru de Jos, Lelesti, Valea de Jos.

Prin remarcabila lor frumusete si originalitate retin atentia produsele cojocaritului si sumanaritului din satele de pe valea superioara a Crisului Negru; mentionam indeosebi produsele hitusarilor de la Delani.

Alaturi de unelte folosite in viata traditionala la prelucrarea tesaturilor, intre care si razboiul de tesut, vizitatorul gaseste expuse, in continuare, costume femeiesti si barbatesti traditionale specifice zonei, tesaturi de interior si un colt de interior taranesc traditional.
BUDUREASA

Pitoreasca asezare bihoreana este cunoscuta ca unul dintre cele mai renumite sate specializate in prelucrarea artistica a lemnului, cu deosebire in confectionarea lazilor de zestre, mestesug practicat si azi.
BULZ

Situata pe Crisul Repede, localitatea atrage atentia mai intai de toate prin frumusetea si trasaturile specifice ale arhitecturii traditionale a caselor. Turistul gaseste aici dovezi de remarcabila ingeniozitate complexul de instalatii tehnice taranesti alcatuit din moara, piua si viltoare, precum si mori locale de apa.
CR1ST1ORUL DE SUS

Situat intr-un pitoresc cadru natural al Crisului Negru, Cristiorul de Sus se infatiseaza turistului ca sat de tip rasfirat, care dupa opinia multor specialisti este unul din cele mai vechi tipuri de sate romnesti. Aici poate fi vazuta, in cadrul sau traditional, casa construita in intregime din barne si acoperita cu sindrila, cu interiorul ei caracteristic. Cine va poposi in lunile maiiunie sa nu omita a se interesa cum se prepara de catre localnici, dupa retete” traditionale, vestita tuica de cirese de Cristior.
LEHECENI

Localitatea este un vestit centru de ceramica populara romneasca in care se confectioneaza si in zilele noastre un mare numar de piese ceramice, indeosebi farfurii bogat si rafinat decorate. Recomandam sa se intre in atelierele olarilor unde se pot urmari fazele de lucru ale mestesugului, modul in care olarii preiau, pastreaza si imbogatesc traditia locala. Maiestria mesterilor olari talentati de aici trezeste o justificata admiratie.
LELESTI

Alt cunoscut centru de ceramica populara bihoreana, ce-si mentine, pana in zilele noastre, specificul local al produselor sale. O vizita la cunoscutul mester olar Pirtea ii va deschide vizitatorului un vast cimp de cunostinte noi.
PIETROASA

Celui care a facut optiune pentru meleagurile bihorene cu scopul de a patrunde mai adanc in frumusetile artei populare romnesti ii recomandam sa inscrie fara ezitare in programul sau si o vizita in Pietroasa. Aici se mentine in viata cotidiana portul popular bihorean, care este considerat a fi cel mai frumos dintre cele existente in judet. In Pietroasa se confectioneaza tesaturi de interior care incinta prin frumusetea ornamentelor lor. Tot aici, pot fi vazute si ferastraie de scanduri, care dealtfel devin, pe zi ce trece, elemente din ce in ce mai rare in peisajul nostru etnografic de azi.
RIENI

In localitate exista o instalatie tehnica moara de apa cu cupe care se intilneste din ce in ce mai rar. De asemenea, femeile din comuna continua sa tese tesaturi specifice zonei.
ROSIA

Turistul intalneste in uzul cotidian portul popular traditional. Recomandam atentiei mai ales cojocul de Rosia”, renumit prin particularitatile sale, confectionat de catre talentatii cojocari din comuna.
SALISTE DE VASCAU

Este un renumit centru romnesc de ceramica. Interlocutori deosebit de argreabil, olarii te vor introduce in complexitatea si frumusetea mestesugului pe care il practica si va va demonstreaza in mod direct cum se confectioneaza ulcioarele si cantile care, ca piese de creatie populara, se situeaza foarte aproape de perfectiune.
SARBESTI

Localitatea era pana nu de mult renumita, pe o intinsa arie din aceasta parte a tarii, pentru frumusetea, finetea si originalitatea produselor pe care le faureau sumanarii. Exista si astazi posibilitatea de a se vedea cum se lucreaza sumanele de catre Nica Tanase, singurul sumanar mai in virsta care practica si in prezent mestesugul.
TARCAITA

Localnicii, specializati in prelucrarea artistica a lemnului, continua sa confectioneze asa numitele juguri de Tarcaita, cunoscute pentru frumusetea ornamentelor realizate prin piro-gravare; unii mestesugari creeaza prin tehnica crestarii, bate ciobanesti extrem de frumoase. In Tarcaita se fac si acum scaune cu forma specifica acestui centru.
VARZARI DE MIJLOC

Turistului care ajunge in localitatea renumita odinioara ca centru mestesugaresc de prelucrare artistica a fierului ii recomandam sa cunoasca pe batranii fierari dintre care sunt inca multi in viata care au faurit piese de arta populara. Acest sat se numara printre foarte putinele localitati din tara, unde prelucrarea artistica a fierului a constituit pina nu demult ocupatia de baza a populatiei.

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:4nog92zghBQJ:www.funromtour.ro/atractii_zona_210/etnografie__judetul_bihor.htm+arta+populara,+bihor&cd=4&hl=ro&ct=clnk&gl=ro