Articol publicat in: Cultura, Educatie


Craciun acasa

Peste catun azi ninge alb
Se-ntorc nametii altor ierni
Si simt cum sufletul mi-e cald
Desi tu rece fulgule te cerni.

Acasa.Noapte de Craciun
Cand miezul noptii sta sa vina
Incepe tata o colinda
Si noi copiii toti, la rand.

Lemne se-aud in ager foc troznind
La ceas de sarbatoare-n noaptea buna,
Colindele la numar se aduna
Si-n glasul lor copiii adormim.

De dimineata toti in jur da brad
Catandu-ne cu foame darul,
Putinul, ce l-a strans din truda lui plugarul,
La bucuria noastra lacrimile-i cad.

Si ziua se va cerne-n sarbatoare
La slujba in biserica-i tot satul
Si-apoi amiaza, cand truda e mancatul
Cu-atatea bunatati facute cu sudoare.

Plecam cu toti` apoi la hora-n sat,
Tigani platiti sa cante-s pana-n zori
Se joace tot romanul pana-i dau sudori
In pas de hora lent sau avantat.

In suflet azi ninsorile-mi sunt albe
Sunt amintirile care dau curs,
Ai mei care demult pe deal s-au dus
Intorsi sunt azi in lacrimile-mi calde.

Obiceiuri de Cr?ciun n zona Bihorului

Bihorul, al?turi de celelalte zone etnografice din Transilvania, face parte dintr-o str?veche arie a colindatului romnesc. Variantele colindelor nregistrate n multe dintre localit??ile rurale ale zonei sunt de mare frumuse?e literar?, iar din punct de vedere ceremonial, obiceiul colindatului cunoa?te pe aceste meleaguri o interesant? ?i original? form? de practicare: Colindatul cu Turca.

Pentru reu?ita colindatului, preg?tirile ncep cu mai multe s?pt?mni naintea s?rb?torii Na?terii Domnului la ?coala colindatului, despre care am mai vorbit n num?rul trecut al revistei. n repertoriul folclorului tradi?ional bihorean exist? un mare num?r de colinde (peste 40) care exprim?, prin diversitatea lor tematic?, interferen?ele dintre spiritualitatea cre?tin? ?i cea precre?tin?, dintre cntarea religioas?, concretizat? n frumoase imnuri de slav? pentru Na?terea Mntuitorului ?i elogiul adus muncii omului.

Colindele ce fac parte din fondul precre?tin ne vorbesc despre vechile ocupa?ii ale oamenilor care sunt fie p?stori n aceast? zon? apar poate cele mai frumoase variante de Miori??-colind fie vn?tori (colindele de vn?tori), fie harnici agricultori care, de-a lungul ntregului an, muncesc p?mntul pentru a-?i ob?ine recoltele.

Textul fiec?rui colind imortalizeaz? n formule poetice de mare rafinament literar fiecare etap? din derularea ocupa?iilor specifice, de unde ?i func?ia colindelor de hrisov, m?rturie atestatoare a vechimii respectivelor ocupa?ii n zon?.

S? nu uit?m ns? c?, odat? cu Cr?ciunul, intr?m n timpul sacru, augural, de menire a bel?ugului ?i binelui, iar colindele, prin slava adus? muncii gospodarilor, nu fac dect s? anticipeze bel?ugul recoltelor ?i sporirea turmelor. ntotdeauna, dup? ce feciorii colind?tori au terminat de cntat colindele, se roste?te o urare a colacului (darul cel mai important) prin care se ureaz? gazdelor s? aib? recolte mbel?ugate ?i noroc de ct mai mul?i vi?ei, purcei, miei etc.

Turca bihorean?

Dac? din punctul de vedere al tipologiei colindelor, Bihorul se integreaz? perfect n structurile folclorice transilv?nene, ceea ce-l diferen?iaz? de alte zone este prezen?a Turcii, acea ntruchipare fantastic? a unei viet??i care parc? ar fi capr?, parc? n-ar fi capr?. n realitate este vorba despre o masc? costum ce se leag? de str?vechiul simbolism al caprei, al ?apului, considerate n Antichitatea greceasc?, n S?rb?torile lui Dyonisos, ca expresii mitice ale fecundit??ii.

Prin tr?s?turile fizice ?i fiziologice ale animalului se face referire direct? la cteva dintre nsu?irile pe care omul ?i le-ar dori ?i pentru sine: rezisten?? la boli ?i condi?ii ostile de via??, prolificitate mare etc.

Pentru multe popoare, inclusiv pentru romni, capra este un animal care nu are nevoie de mult? vegeta?ie pentru a-?i asigura existen?a n unele zone se mai nume?te, ironic, vaca s?racului reu?ind s? se adapteze la cele mai vitrege condi?ii de mediu. Pentru asemenea calit??i, Capra/?apul a devenit ?i pentru romni un simbol al fecundit??ii, invocat n acest segment sacru de timp: al celor 12 zile dintre Cr?ciun ?i Boboteaz?.

Al?turi de calit??ile simbolice, capra este ns? o prezen?? extrem de zglobie, de vioaie ?i neastmp?rat?. Jocul Tucii/Caprei de colind exprim? acest neastmp?r al animalului printr-o exuberant? pantomim?/?op?ial? pe care o execut? pe timpul ct feciorii cnt? colindele. Ea face tot felul de ghidu?ii, nec?je?te femeile ?i fetele din cas?, tr?gndu-le cu botul de haine, iar la sfr?it prime?te darul de bani. n credin?ele populare din zon?, prezen?a Caprei al?turi de colind?tori este considerat? ca fiind benefic?, ea putnd aduce oamenilor nu numai fertilitatea p?mntului, fecunditatea animalelor, ci ?i mult dorita vitalitate, tinere?e ?i dinamism.

Pus? mereu pe ghidu?ii

Turca bihorean? nso?e?te ceata colind?torilor din seara de Ajun, pe parcursul celor trei zile ale Cr?ciunului. Ea face parte integrant? din ceat?, urmnd-o de la o cas? la alta, ?i are chiar momentul ei de glorie. Pus? mereu pe ghidu?ii, face tot soiul de glume deoarece doar ei i se permite. Dup? ce feciorii ntreab? gazda dac? i prime?te sau nu ?i interpreteaz? una sau dou? colinde – dup? c?i membri num?r? familia -, are loc un adev?rat moment coregrafic al Turcii. De fapt n acest moment solemn al colindatului se creeaz? un moment distractiv, ludic, atunci cnd ea trage cu ciocul de fustele fetelor ?i mai fur? de pe mas? cte ceva.

n ceea ce prive?te aspectul Turcii, ea este deosebit de frumos realizat? n Bihor : are un trup ro?u, dintr-o ?es?tur? de bumbac, iar capul este cioplit din lemn, cu coarne ?i maxilarul inferior mobil, pentru a cl?mp?ni f?r? oprire; de fapt astfel ?ine tactul ritmului pe care danseaz? purt?torul m??tii de Turc?. Acesta este ntotdeauna un fecior falnic care joac? masca de Turc? stnd n picioare (n alte zone Capra se mai joac? ?i aplecat/pe brnci). Sub bot, Turca are o deschiz?tur? rotund? prin care prive?te purt?torul, tivit? cu bl?ni?? de iepure, tot din ra?iuni simbolice; iepurele este tot un simbol al fecundit??ii.

Ca s? creasc? cnepa

Prin aceast? particularitate a colindatului putem afirma c?, n zona Bihor, n cele trei zile ale Cr?ciunului, gospodarii se bucur? nu numai de frumuse?ea colindelor, ci beneficiaz? ?i de nenum?rate prilejuri de veselie ?i de joc, ntruct se mai obi?nuie?te, pe la casele cu fete de m?ritat sau neveste tinere, ca feciorii colind?tori s? mai fac?, nainte de plecare, ?i cte un joc dou? ca s? creasc? cnepa.

Iat? de ce Colindatul feciorilor cu Turca este unul dintre cele mai iubite ?i a?teptate obiceiuri de peste an ?i se spune c? ceata nu trebuie s? ocoleasc? nicio cas? din fereastra c?reia arde o lumin?. Dac? colind?torii nu vor trece pragul casei, gospodarilor nu le va merge bine n anul care vine, deoarece numai colind?torii pot alunga r?ul ?i aduce binele, s?n?tatea ?i norocul.

Delia CIOHODARU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2007

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:330lU0BrFOAJ:www.lumeasatului.ro/vizualizare.php%3Farticol%3D1132%26editie%3DNr24_16-31_decembrie_2007+cantece+de+craciun,+turca,+bihor&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=ro