octombrie 2010

De luminatie mortii se plimba printre cei vii

De luminatie, mortii se plimba printre cei vii

http://ziduldacic.3x.ro/pagini/ziare/luminatie.htm

Ziua Mortilor, intre traditie si modernism

Ziua Mortilor, Luminatia sau Lumninatia, cum se spune in Maramures , are o insemnatate aparte in ceea ce priveste comemorarea celor trecuti in nefiinta. Din cele mai vechi timpuri, maramuresenii obisnuiesc sa dea pomana, de ziua mortilor tuturor celor aflati in tintirim sau tintirim (cimitir).
In localitatea Salistea de Sus, de pe Valea Izei, oamenii fac placinta cu brinza iute, pe vatra, pe care o ofera apoi ca pomana. Profesoara Anuta Mociran isi aminteste cum, in copilarie, pregatirile pentru Luminatie erau bucuria celor mici: “Luam placinta direct de pe plita. Suflam cenusa sa o scoatem curata si mincam cu mare pofta, alaturi de cei care se aflau linga mormint. Ramineam in cimitir pina noaptea tirziu si culegeam mucurile de la luminari, cu care ne jucam”. Jocul cu luminarile de pe mormint apare nu doar in Maramuresul istoric. In zona localitatilor dinspre judetul Satu Mare, copiii isi faceau din tulpina de floarea soarelui si luminari adevarate torte cu care alergau printre morminte.
Si in Tara Lapusului mincarea care se da pomana are o mare importanta. Sarmalele din varza acra cu sunca si slanina, mici si ascutite, “de o muscatura”, sint la loc de cinste. Cei care mai pastreaza traditia le fac obligatoriu in vase de lut. Ele se servesc cu mina, dupa care se bea in amintirea mortilor un pahar de palinca de prune. In restul Maramuresului, s-a intrat de multa vreme intr-o sarbatoare a mortilor mai moderna. De obicei, la cimitir se duc fancuri (gogosi), prajituri si cozonaci. Clasicele luminari au fost inlocuite cu candele si cu instalatii de iluminat montate pe coronite. In fiecare cimitir se trag clopotele si se fac slujbe.

Mortii merg pe mijlocul drumului, iar cei vii pe margini

Ioan Bogdan, referent la Centrul Creatiei Populare Baia Mare, ne-a declarat ca exista mai multe mituri legate de Ziua Mortilor. Unul dintre ele ar fi acela potrivit caruia oamenii de la tara se intorc acasa de la cimitir pe marginile drumului deoarece mortii merg pe mijloc. De altfel, este singura zi din an cind mortii ies din mormint si umbla printre cei vii, fara sa fie vazuti. Luminarile au o semnificatie aparte. Credinte din popor spun ca mortii vad prin intermediul acestora. Asa se explica si faptul ca oamenii vorbesc mortul numai de bine si unde vad un cimitir pustiu aprind cel putin o luminare. Din cele mai vechi timpuri, batrinii au transmis si credinta ca de Ziua Mortilor se poate vorbi cu cei dragi trecuti in nefiinta. Membrii familiei celui decedat povestesc adesea cu mortul, pentru a-i spune ce se mai intimpla acasa sau cu prietenii.
(Adrian Rusu)

Lumina luminarilor calauzeste calea sufletelor

Ziua Mortilor, sau asa cum este cunoscuta in anumite parti ale Transilvaniei, ” iluminatia”, este o sarbatoare traditionala catolica, imprumutata de toti ardelenii, indiferent de apartenenta religioasa. Lumina luminarilor aprinse la mormintele celor dragi este menita sa calauzeasca sufletul in drumul spre vesnicie, lumina dumnezeiasca se revarsa prin flacara luminarii. Pater Apolinar, calugar franciscan, explica semnificatia “iluminatiei” pentru Biserica Catolica si crestini, in general, ca fiind “o zi a aducerii aminte, a reculegerii si rugaciunii pentru sufletele celor dragi, care nu mai sint printre noi. Luminarile aprinse in aceasta zi pe morminte vor lumina tot anul calea sufletelor, lumina dumnezeiasca se va pogori asupra sufletelor mortilor, aducindu-le pacea si odihna vesnica”. Intreaga comunitate se pune in miscare in aceasta zi. Spre seara, strazile se umplu de oameni, imbracati frumos, cu flori si luminari in mina, mergind spre cimitire. Mormintele, aranjate cu o zi inainte, sint umplute de luminari aprinse. In fata cimitirelor, zeci de masini cu numere din alte judete stau marturie exodului care se produce in aceasta zi. Oameni din toate partile Ardealului se intorc in aceasta zi spre locurile unde se afla mormintele parintilor, bunicilor sau ale altor fiinte dragi. Obiceiul a fost preluat si de crestinii ortodocsi, “ca fiind o sarbatoare de suflet, un moment in care fiecare om, indiferent de credinta, se gindeste o clipa la mortii sai si prin ei la sine ca la un suflet aflat temporar in lumea reala”, dupa cum spune calugarul ortodox Teofil. Dupa lasarea intunericului, cimitirele aflate pe dealuri arata ca niste imense ruguri, aprinse spre linistea si odihna vesnica a celor dusi dintre noi.(Stefan Ciocan)

Halloween la Clubul Presei

Ziua mortilor este sarbatorita in judetul Mures la fel ca si in alti ani. Familiile celor morti merg cu o zi inainte la cimitir si fac curat, iar in ziua cu pricina se intilnesc cu totii in jurul mormintului si deapana amintiri. Mult mai spectaculoasa va fi insa in acest an celebrarea Halloween-ului. In Sighisoara, hotelul cu acelasi nume din cetatea medievala a fost inchiriat de un grup de americani, printre care si delegatia USAID in Romania. Acestia vor celebra Halloween-ul in crama hotelului, in dulcele stil americanesc, din crama fiind nelipsite decorurile clasice. De asemenea, Irish Pub-ul care gazduieste Clubul Presei din Tirgu Mures este transformat in aceste zile intr-un adevarat teatru Halloween. Iubitorii de bere si de muzica irlandeza sint invitati, trei seri la rind, la Hallo Guinness, simbata seara fiind programat un concert cu Black Beer, o trupa irlandeza venita din tara care a “inventat” Halloween-ul. La Reghin, profesorii de engleza s-au pus de acord sa ii invete pe micutii invatacei sa sperie fantomele. Cum insa in comert nu se gasesc masti
si “echipamente” pentru aceasta ocazie, elevii sint nevoiti sa si le confectioneze acasa.(Dragos Bardosi )

De Luminatie, nu mai conteaza procentele

Cel mai fastuos spectacol de Ziua luminatiei se desfasoara la Cluj. Aceasta si datorita Cimitirului Central de pe colinele Hajongardului, un adevarat panteon transilvan, in care si-au gasit loc de odihna sute de somitati ale vietii culturale, stiintifice, confesionale sau politice din Transilvania.
In acest cimitir cuvintele sacre ale ceremoniilor de inmormintare se rostesc in mai multe limbi, imbinindu-se melodios Te Deum, cu Doamne miluieste, Te benned biztunk eleitol fogve si Ein festes Burg ist unser Gott. Aici, procentul pe etnii nu mai conteaza. Locuitorii Clujului, cel putin odata pe an, de Ziua mortii, cum mai este cunoscuta Ziua luminatiei, viziteaza cu miile Cimitirul Central, urcind dealul pe care este amplasat si aprinzind luminari in amintirea celor disparuti . Cu ani in urma, strada Avram Iancu, cea din care se face intrarea in Cimitirul Central, se transforma, cu aceasta ocazie, intr-un adevarat tirg unde se vindeau dulciuri, mici, cirnati la gratar si mult must. In cimitir, mai ales rromii fac adevarate ospete pe morminte, nelipsind din peisaj nici lautarii care cinta melodiile preferate din timpul vietii celui defunct. Altii se multumesc sa ciocneasca doar un paharel in amintirea mortilor si sa manince o bucata de cozonac.(Denes Gyula)

Haloween sarbatorit de americani si japonezi la Castelul Dracula

De 1 noiembrie , cimitirele din Bistrita-Nasaud sint umplute de lumina
Castelul faimosului Conte Dracula , situat in Pasul Tihuta, judetul Bistrita-Nasaud, gazduieste in aceste zile un grup de 45 de americani si aproximativ 20 de japonezi. Ei si-au facut rezervari pentru noaptea de 31 octombrie inca din vara acestui an, pentru a fi siguri ca nu rateaza pentru nimic in lume o petrecere horror in castelul care pastreaza si astazi spiritul celebrului vampir inventat de Bram Stocker. Pregatirile pentru noaptea de Halloween au fost demarate inca de la inceputul acestei saptamini, cind mare parte dintre oaspeti s-au cazat in camerele lui Dracula. Asa cum s-a intimplat si in anii trecuti, strainii au adus cu ei costume infricosatoare, confectionate de mina lor, masti, dovleci si focuri de artificii. Potrivit traditiei, ei danseaza in jurul focului, imbracati in costume de vrajitoare sau vrajitori, invoca spiritele si incearca sa aduca magia cit mai aproape de sufletele lor. Toate acestea asigura o petrecere pe cinste pina in zorii zilei, cind vraja se rupe si totul revine la normal. Conducerea hotelului, cunoscind pofta de distractie a turistilor, nu s-a lasat nici in acest an mai prejos si a pus la dispozitia acestora mincaruri traditionale de pe Valea Birgaului, vin rosu precum singele supt de vampiri si sute de dovleci cu luminari, in jurul castelului. In plus, s-a pus la cale un spectacol folcloric, pentru a asigura buna dispozitie. Turistii nu au ratat nici in acest an o vizita plina de suspans in cavoul lui Dracula, amenajat in subsolul hotelului. In acelasi context, Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud a fost invadat timp de doua zile de dovleci uriasi, noaptea de Haloween fiind omagiata de elevii de la Grupul Scolar “Grigore Moisil” printr-o inedita expozitie de dovleci. Mai trebuie spus faptul ca noaptea de Haloween coincide in judetul Bistrita-Nasaud cu un straniu obicei existent pe aceste meleaguri. Este vorba de obiceiul denumit ” De Luminatie”, in cadrul caruia, pe data de 1 noiembrie, mii de bistriteni se duc in cimitire, unde aprind luminari si dau pomene pentru cei decedati. (Alin Cordos)

Lumina pentru calea sufletelor celor morti

In lumea crestina, trecerea in nefiinta este considerata eveniment sacru si este cinstita in diferite feluri, in functie de confesiuni, natiuni, neamuri, comunitati si locuri. Cele mai stravechi obiceiuri de trecere de la viata lumeasca spre cea cereasca tin de legatura sufleteasca cu cei apropiati si disparuti prin pomenirea acestora in rugaciuni si aprinderea unei luminari la mormintul acestora, intr-o zi fixata anume. Bisericile occidentale au o zi anume fixata in calendarul confesional pentru pomenirea mortilor. Catolicii au fixat aceasta zi a mortilor in 2 noiembrie, imediat dupa ziua tuturor sfintilor din 1 noiembrie, atunci cind se pomenesc toti sfintii anonimi necunoscuti, pentru care sfintul calendar nu prevede o anume zi de pomenire. In aceasta zi, in cimitire se viziteaza mormintele celor apropiati si se impodobesc inclusiv mormintele parasite, de care nu mai are nimeni grija, cu flori si se aprind luminari. Apoi, se rostesc rugaciuni si se rememoreaza momente comune ale vietii celui disparut. Acest obicei este practicat in Transilvania de catre toti crestinii, el fiind preluat de la catolici si protestanti si denumit de catre ortodocsi drept Ziua luminatiei. In dupa-amiaza zilei de 1 noiembrie, cimitirele din Transilvania prezinta tabloul feeric al miilor de luminari aprinse ce lumineaza calea infratita a mortilor, indiferent de nationalitate.

Mortii cu mortii, viii cu viile

In Salaj, spune Elena Musca, cercetator la Muzeul de Istorie si Arta Zalau, la romani n-au existat, pina acum 20-30 de ani, spectacole legate de Ziua Mortilor. Initial, romanii isi cinsteau mortii printr-o simpla slujba de pomenire, obiceiul cu luminarile puse pe morminte, cu parastasele si cu slujbele tinute in cimitire fiind preluat de la maghiari. Acum, cu citeva exceptii, in satele salajene preotii si urmasii celor morti merg la cimitire, de regula in duminica cea mai apropiata de 1 noiembrie, unde duc vin sau palinca, prescura si colaci, flori si luminari, ridica parastase si se roaga linga crucile celor raposati, dupa ce in prealabil au facut lucrari de ingrijire a mormintelor. Mi se pare ca a devenit chiar o competitie, fiecare vrind sa arate care mormint este mai ingrijit si mai aratos, spune Elena Musca. In zona Sub Codru, adauga Maria Cotoi de la acelasi muzeu salajean, manifestarile legate de Ziua Morttilor au loc mai ales inainte de Pasti, de Florii. Atunci se face ceea ce se numeste innoirea mormintelor, cind, pentru a-i cinsti pe cei raposati, unul dintre saracii satului este platit sa puna cite o glie de pamint pe fiecare mormint, dindu-le astfel aun aspect proaspat, de sarbatoare.(Marius Avram)

De Ziua tuturor Sfintilor, in Valea Jiului se impodobesc mormintele

Locuitorii din Valea Jiului sarbatoresc in fiecare an, la data de 1 noiembrie, un obicei foarte vechi, consemnat in calendarul catolic inca din secolul al IV-lea si cunoscut drept Ziua tuturor Sfintilor. In 2 noiembrie, locuitorii Vaii Jiului comemoreaza Ziua Mortilor, un fel de Halloween autohton. In aceste zile nu vom vedea pe strazi copii costumati in vampiri, scheleti sau diverse alte personaje horror, care sa colinde cu bostanii cu luminari in mina, adresindu-le trecatorilor traditionalul Trick or treat!(Ne dati or nu ne dati!), ci doar oameni care se aduna la mormintele celor dragi, unde aduc flori si aprind luminari.
Sarbatoarea mortilor este pregatita minutios, pentru ca, aproape cu o saptamina inainte de eveniment, localnicii curata mormintele si zona ce inconjoara cimitirul. Obiceiul de a duce flori la cimitir in seara zilei de 1 noiembrie, aprinderea unei luminari si deplasarea, uneori la distante de zeci de kilometri, este considerata ca o jertfa adusa memoriei celor disparuti. Arderea luminarii semnifica ispasirea, impreuna cu mortii, a pacatelor de pe aceasta lume. In saptamina dinaintea Zilei mortilor, pietele sint pline de flori, in special de crizanteme, iar multe familii isi asigura veniturile pentru cel putin o luna din vinzarea acestora. In seara de 1 noiembrie, deasupra cimitirelor cerul se lumineaza de miile de luminari aprinse, iar cei care trec prin dreptul mormintelor sint imbiati cu prajituri, fructe si bauturi, pentru pomana celor care nu mai sint.
Localnicii din Valea Jiului, cunoscuti sub numele de momirlani, care au ca obicei faptul ca isi ingroapa mortii in curtea casei, impodobesc crucile mormintelor cu flori si hirtii colorate, aici fiind singurul loc din tara unde se pastreaza obiceiul impodobirii crucilor. Ei se aduna cu toata familia in curte si inchina un pahar de tuica, din care toarna putin si deasupra pamintului de pe mormint, pentru ca aceia care nu mai sint sa-l poata primi pe lumea cealalta.(Marius Mitrache)

Dincolo de vorbe

Muzica si copii, o reteta de 3 milioane de Euro (Interviu cu Nagy Istvan)

Nagy Istvan Zsolt

Nagy Istvan Zsolt
Este unul dintre cei mai cunoscuti maramureseni, a sustinut concerte in mai toate capitalale europene si a reusit sa adune, cu flautul sau fermecat, circa 3 milioane de Euro pentru copiii din Sighet. Nagy Istvan Zsolt vorbeste intr-un interviu acordat GAZETEI despre cele doua crezuri ale sale: muzica si caritatea.

Reporter: Cand si cum ati inceput activitatea caritabila la Sighetu Marmatiei ?
Nagy Istvan Zsolt: Eu eram plecat la Zrich si m-a sunat doctorul Wirtz sa intrebe daca putem ajuta cumva spitalul Sighet si copiii. Am zis ca vom face niste concerte si vom aduna bani. Apoi am luat legatura cu profesorul Fanconi si cu alti membrii ai comitetului si activitatea noastra a luat amploare.
Rep.: V-ati gandit atunci ca veti reusi sa adunati 3 milioane de Euro din donatii ?
N.I.Z.: Nu. Nu am crezut ca vom reusi sa realizam atat de multe lucruri. Ne-au ajutat atunci si imaginile si stirile despre Romania. Peste tot se transmiteau reportaje cu casele de copiii din Romania. Oamenii erau impresionati de acele imagini, asa ca a fost mai usor sa gasim bani.
Rep.: A fost si muzica cea care a deschis sufletele.

N.I.Z.: Da, muzica si caritatea, copiii, o combinatie perfecta. Reporter: In acesti ani au fost multe cazuri in care ati neglijat familia si situatia dumneavoastra familiala pentru copii.
N.I.Z.: Au fost. Prioritatea mea, in acesti 17 ani, a fost spitalul Sighet. Pentru asta mi-am consumat toate efoturile, concertele si banii.
Reporter: Au existat si dezamagiri ?
N.I.Z.: Nu pot sa spun ca am incheiat acest proiect cu un gust amar, pentru ca am facut ceva pentru copii, pentru spital, pentru cei din jur. Au existat insa si dezamagiri. A fost greu sa le explic celor din Elvetia ce legatura are sanatatea cu politica, de ce, de fiecare data sunt primiti de un alt director. Dar am facut acest proiect cu speranta ca va fi continuat de statul roman. Dar pana la Eugenia Godja, noi nu am avut niciun suport oficial, nu am fost primiti de niciun primar.
Rep.: De ce ati incheiat acest proiect?
N.I.Z.: S-a incheiat termenul pentru care a fost gandit. In plus, profesorul Fanconi, care a iesit la pensie cand am inceput proiectul, are o varsta. La fel, doctorul Wirtz, care a fost omul nostru de incredere si de legatura, are si el o varsta si este bolnav. Dar eu am incercat intotdeauna sa ajut Sighetul. Si am incercat sa aduc cultura la Sighet si prin concertele si albumele pe care le-am scos. Sper ca voi avea un astfel de concert in viitorul apropiat cu niste tinere de la Cluj, de la Conservator, care m-au rugat sa le ajut. Si voi sustine acest concert pentru a sprijini tinerii artisti. Desi stiu ca Romania a primit fonduri importante pentru asta din Elvetia si din alte tari si le-am sugerat tinerelor sa sune la Ministerul Culturii sa intrebe unde sunt banii primiti ca si ajutoare pentru tinerii artisti.
Rep.: A fost greu sa adunati fonduri in conditiile economice existente?
N.I.Z.: Sigur ca se simte criza si in Elvetia, dar nu la fel de acut. In plus, oamenii care au donat bani pentru noi sunt atat de bogati incat cateva sute de mii de lire nu conteaza pentru ei. Nu-i simt. E adevarat ca am strans si sume mai mici de la cetateni simpi, dar grosul donatiilor au venit de la fundatii si persoane bogate .
Rep.: V-ati simtit vreodata discriminat pentru ca veniti din Romania?
N.I.Z.: Nu. Eu n-am uitat niciodata de unde am plecat, ma intorc de fiecare data cu drag la Sighet si atat cat voi reusi, voi incerca sa sprijin Sighetul si sighetenii.
Rep.: Proiectul asociatiei Elvetiei e inchis definitiv?
N.I.Z.: Da, mai facem mici donatii, dar la sfarsitul anului asociatia va fi desfiintata. Consideram ca aportul nostru a fost important. Doctorul Wirtz spune ca a salvat spitalul Sighet, pentru ca altfel risca sa fie inchis. Acum depinde de spital si de medici cum vor folosi aparatura si ce vor face mai departe.

Rep.: Exista dupa parerea dumneavostra schimbari semnificative in Romania ultimilor ani?
N.I.Z.: Cel putin la suprafata da. De fiecare data cand am venit la Sighet, la vizitele anuale de evaluare, am sesizat schimbari pozitive cel putin la nivel de oras: strazi mai bune, cladiri noi, evenimente noi. Singura problema care a ramas neschimbata este amestecul politicii in domenii in care nu isi are locul, cum este sanatatea.

Arta pentru mine este ceea ce se intampla cu un diamant in mainile unui maestru slefuitor si am sa va raspund altfel, citandu-l pe Albert Schwertzer, laureat al premilui Nobel pentru pace din anii 50, care spunea ca trebuie sa ne dam seama cat mai repede ca sensul vietii este acela de a-i ajuta pe semenii nostri – Nagy Istvan Zsolt

Nagy Istvan Zsolt s-a nascut in 1960 la Sighet. Studiile primare le-a urmat tot la Sighet, iar gimnaziul la Liceul de Muzica din Cluj-Napoca, pe care l-a absolvit in 1979. Este admis apoi la Conservatorul George Dima din Cluj, unde reuseste sa absolve anul I la clasa profesorului Gavril Costea, la flaut si pian. Anul doi il continua la Conservatorul din Zrich, la clasa profesorului Jaunet Andre, cu care face flaut si compozitie, si teorie muzicala cu Sandor Veres, student si discipol a lui Bela Bartock. Termina Conservatorul in 1986 cu diploma magna cum laude. A sustinut concerte in mai toate capitalele europene. Si, in ultima vreme, compozitori moderni de renume, ca Sandor Veres, Szutzer sau Nadelmann i-au dedicat lucrari pe care le-a cantat in prima auditie.

Autor: Ioana LUCACEL

SURSA: Gazeta de Maramures

hai sa facem dragoste

eu ma gandeam sa-ti spun
ca de cate ori treci pe langa mine
pamantul se invarte in directie opusa
nu stiu de ce, in loc sa te departezi mereu te apropii
ochii tai ma privesc ficsi
ca si cumn m-ar chema inauntrul lor
probabil la o cina romantica
dupa cum iti umezesti si iti musti buzele
dupa cum iti misti mainile
dupa cum carnea ta tremura cand ma vede.
eu grabesc pasii, tu grabesti pasii
timpul meu se scurge , timpul tau se scurge
si noi ne indepartam apropiindu-ne
ce naiba se intampla
ieri era marti , azi este marti
si maine mi-au spus la meteo ca va
fi tot marti si va ploua
hai naibii odata sa ne reglam ceasurile dupa
mersul firesc al lumii
hai sa ne intalnim , sa facem dragoste
sa ne iubim, sa ne amestecam unul intr-altul
precum apa cu vinul
numai asa mi-a spus mie cineva
ca totul se va schimba
dupa, vom trece si noi unul pe langa altul
ca si cum nu ne-am fi vazut
ca si cum nu ne-am fi cunoscut
ca si cand niciodata nu am fi facut dragoste
doar asa vom intra si noi in rand cu lumea
savurand dulceata vremelnica a minciunii.

dragoste tarzie

O dragoste tarzie ma imbata
In toamna trista rozele-s in floare
Petale parfumate, culori incantatoare
Trezite din uitare de noua adorata.

Precum bobocul, pe jar inima-mi pune
Cand se deschide-n floare parfumul ei ma-mbata
Cand rade sau cand plange e-atat de minunata
Cu ea ma-ntorc la vremurile bune.

Frumoasa mea ce viata-mi luminezi
Ce-n zori lumina mi-esti si-apus la ceas de seara
Tu parca ai iesit din vechile povesti

Un strop de bucurie in clipa cea amara ;
In pat cand arzi alaturea de mine
Iubirea-ntregii lumi eu cred c?-mi apartine.

Poem de dragoste

femeia este iarna
peste care gura barbatului
ninge incet iubiri
hai sa depanam poeme
unul pentru sanul tau drept
altul pentru sanul tau stang
sa urcam si sa coboram
treptele trupului
hai sa depanam poeme de dragoste
sa albim clipele
aidoma crinilor
sa ardem impreuna
sa lasam focul sa ne patrunda
sa nu ne fie teama de ardere
sa ma privesti
sa te privesc
sa ma ai
sa te am femeie
pana cand vei intelege ca
doar barbatul e-n stare
s-alunge iarna din tine.

Peronul

Peronul. Seara. Furnicar
Vesmintele se plimba astazi goale
Trenuri vin si trec in marsuri triumfale
De mine nu le pasa. N-au habar.

Indragostitul vesnic, cu florile in mana
Sperand ca va sosi din departare
Femeia, ea e unica salvare
Si-n viata mea alaturi sa ramana.

Parfumuri vin si trec ca si o boare,
Papusi si papusari mai trec,
Ici cade-un fir de ploaie, colo-i soare
Cu florile in mana eu stau si te-astept.

Dar zorii vin si trec, si ziua-i pe sfarsit
Coboara noaptea cu rochia-i de jar
Ultimul tren si-apoi si eu dispar
Iubirea mea nici astazi n-a venit

Opreste-ma din zbor

opreste-ma din zbor la tine-n suflet
am aripi albe nu te speria
mai luminoasa sunt decat o stea
am pofta de iubire, m-am saturat de umblet.

asculta-ma.am glasul de argint
iubirea-mi curge clocotind prin vene
si daca ard nu ai de ce te teme
in bratele-mi fierbinti e timpul de alint.

nu ma lasa sa plec, stii, despartirea doare!
nu vreau sa te adaug doar la iubiri trecute
sa mergem mai departe cu ranile cusute,
sa ne traim iubirea, ca viata-i trecatoare!

Fata verde

Fata verde

Cum vine ea
adunata de pretutindeni
Frumoasa
ca si cum ar strange in ea adevarul
Trupul ei alb si subtire
pe care gandul meu
aseaza flori parfumate
femeie frumoasa
cu chipul pictat de inchipuirea mea
ce-ti murmura buzele la ceas tarziu de noapte
hai spune-mi daca doar inima mea
te-a invatat ce este aceea dragoste.

***

Adunand iarba
parca mi-as rascoli gandurile
in fiecare fir verde eram eu
intr-o clipa anume
incet incet ma transform
in firul acesta de iarba vestejit
pe care intr-o seara de iarna
o femeie tanara isi va trai
povestea ei de dragoste

***

daca as invata sa plang
lacrima ar avea chipul tau
s-ar aseza in coltul ochiului
apoi s-ar rostogoli pe obraji
mi-ar umezi buzele
si ar intarzia o vreme
in albul camasii
in dreptul inimii
timp destul
ca sa ma indragostesc
de tine.

***

Din gerul iernii esti facuta femeie
In fata ta eu ma strang
Mai mic
Si mai mic
Tot mai mic
Ma aprind si ard in focul dragostei tale
Pana cand ma transform in carbune

***

Intind o mana
Intinzi o mana
Dragoste intre noi
Face o punte
Pe care o trecem
Incolo si incoace
Pana la moarte.

***

In fiecare fluier
Se ascunde o femeie
Doar asa se explica
de ce-mi arde
lemnul lui buzele
si-mi mangaie sufletul

***

ea vine din neant spre mine
un pas
inca un pas
pana cand ajungem sa fim
tovarasi de drum
aerul ei
aerul meu
aerul nostru
ne amestecam
cu fiecare respiratie
pana cand devenim unul
ea rade
sufletul ei arde precum un soare
ma iubeste

Decoratiuni de Halloween

http://www.copilul.ro/ evenimente -copii/ halloween / Decoratiuni -de- Halloween -creati- impreuna -modele-originale-a7131.html

rai cu flori

« Prev - Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X