martie 2011

Haiku

Corneliu Traian Atanasiu

Comentariu haiku

coad? la pia?? -
donatorii de snge
cump?r? urzici

Poemul m-a cucerit prin simplitatea lui care, i-adev?rat, n versul median, prin sintagma donatorii de snge, ?inte?te dincolo de banalitatea celor spuse. E evident, c? donatorii este doar o metonimie ironic?, numind, u?or metaforic, printr-o parte a lor, pe to?i cei care ?i doneaz? sngele (vorba-vine, c?ci n-o prea fac de voie ci de nevoie) pentru prop??irea societ??ii.

Altfel, scena este cum nu se poate mai realist-patriarhal?: coada de rigoare, tipic romneasc?, la taraba unde o biat? bab? de la ?ar? a adus cteva urzici crescute pe lng? garduri. Nu-mi nchipui c? vnzarea acestor trufandale locale ar putea fi preluat? n circuitul european. Nu cred nici c? s-ar putea trece la cultura lor extensiv?, nici c? uniunea ne-ar putea impune norme igienice de colectare ?i standarde de prezentare la vnzare.

Urzicile snt pentru noi un kigo reprezentativ de prim?var? ?i, dincolo de gustul inconfundabil al urzicilor preg?tite cu usturoi, ?tim bine c? sezonul lor este extrem de scurt ?i c?, tocmai pentru ivirea lor precoce n prim?var? ?i-au c?tigat un prestigios renume, acela de mprosp?ta ?i sub?ia sngele ngreunat dup? alimenta?ia greoaie de iarn?.

Poemul, care are elemente de recuzit? urban?, pia?a ?i donatorii, ar putea fi ?i un sneryu. Kireji-ul ?i kigo-ul l recomand? totu?i ca haiku. La fel ca ?i ironia care, de?i frust?, este extrem de subtil?. Chiar dac? se resimte n el o amar? critic? social?, autorul nu vitupereaz? la modul impreca?iei politice, de obicei, cu ct mai ?ip?toare cu att mai stngace ?i mai vulgar? (cel pu?in pentru un haiku).

Cine st? la coad? la urzici? n prim? instan??, tot natul (truditorilor) dornic s?-?i mprosp?teze sngele ostenit ?i anemiat de o iarn? totdeauna prea lung?. n al doilea, n particular, donatorii veritabili de snge, s?r?cimea care doar a?a ob?ine acel bonus aferent don?rii, venit precar care le-ajunge doar pentru o por?ie de urzici. n al treilea rnd, ?i mai abstract-simbolic, cei nrobi?i (sedu?i de fapt) socialmente s?-?i doneze sngele societ??ii de consum .

Cump?r? urzici poate avea ?i sensul nevinovat al bucuriei prim?v?ratice de a sim?i miresmele noi ?i proaspete ale unor vegetale autohtone. Dar aluzia la precaritate, la criz?, la condi?ia nefast? a salariatului care-?i vinde (mascat sub form? de dona?ie) sngele este ct se poate de transparent?. De?i suficient de discret? pentru ca haiku-ul s? nu fie viciat de sarcasm sau satir?. E suficient? aceast? am?r?ciune vioaie.

n fine, nu trebuie ignorat simbolismul urzic?tor al urzicilor. L?sat la urm?, cuvntul cap?t? ?i alte valen?e: poate cump?r?torii cump?r? urzicile ?i pentru efectul lor ustur?tor ?i vezicant cu care, iat?, ntr-un haiku, ?i pot alina amarul ?i rafina ironia.

Maria Sidea, cantece din Bihor

watch?v=elS-3NZC1vc&NR=1

Maria Sidea

watch?v=_Wy1Ps5nyJI&feature=related

Catrene meseria?e, Viorel Vranceanu

Catrene meseria?e (VIII)

Ghidul meseriilor (literele N, O)
Colec?ia: Texte umoristice

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – -
de Viorel Vrnceanu [jupp ]


Narator

Cnd are mult talent, el este
Un om ce-ajunge de poveste,
n caz contrar, spun cu sarcasm,
Cred c? se face doar de basm.

Navigator

Dorind s?-?i fac? un renume
Precum Columb, ncet-ncet
Descoper? o Nou? Lume…
… pe Internet.

N?molar

Oricum o dau ?i o ntorc,
Acest slujba? e-un tip nasol:
Tu l pl?te?ti (la Techirghiol ),
El te trateaz? ca pe-un porc.

Oftalmolog

Un tip ce, f?r? de t?gad?,
E un fudul ce-?i duce traiul
Scrutnd pe al?ii, ca s? vad?
n care ochi ?i-ascund ei paiul.

Oier (Napoleonian?)

Un oier e, cum se-aude zvonul,
Ca un caporal ntr-un saivan,
Care poart?-n rani?? bastonul
De… Parlamentar European .

Olar

Lundu-i lui Giordano locul,
Olaru-nti ne dovede?te
Cum c? P?MNTUL se-nvrte?te…
Ca mai apoi, s?-l ard? focul.

Optician

Cnd e?ti miop , tr?ie?ti o mic? dram?,
?i-alergi la el, la ochi s?-?i ia m?sura
?i s? ?i vnd? sticl? ?i o ram?,
C? tot r?mi tablou… cnd vezi factura.

Florile,

Florile sunt niste fetite istete
carora le place
sa se rasfete,
poarta rochite colorate
din voaluri diafane
sau catifelate.
Le vezi toata ziua in gradina
fiecare cu cate o albina
eu cred ca de fapt sunt printese
cu o vrajitoare intelese
sa se poata juca in voia lor
sa le lase afara din dormitor
in gradina, in poiene,
oriunde vantul sufla alene
acolo toata ziua se intalnesc
si se harjonesc
isi arata una alteia podoabele
pizmuite de toate snoabele
deoarece nu-i asa
oricat ai cauta
in tinuturile acestea plictisitoare lumesti
culori atat de frumoase nu poti sa gasesti
nici parfumuri atat de fine
si nici dansatoare ca ele, divine.
Subtirele , se anina de tija
si-ti fac de fiecare data o surpriza.
Acusi sunt ghiocel, acusi liliac,
trandafir , narcisa , dalie sau pe arac
rochita randunicii
cea de toate culorile
care rade din varf de gard
de toate florile
care stau plecate cu capsoarele in tarana
dupa ce trece cate-o furtuna.
Cand se plictisesc stramba din nas,
fac ele o vrajitorie altfel cum crezi
ca dispar toate si nu le mai vezi .
Apar numai cand vor
si unde ele aleg
uneori mai vin copiii si le culeg
ele atunci se supara
nu rad , nu vorbesc
doar se strang si se ofilesc.
A, nu, sa nu credeti cumva ca mor
se duc repede in lumea lor
si speriate cand ajung acasa
se ascund ca si copii
sub masa.
Nu le rupeti copii, florile doar se privesc
ascultati-le ce povestesc
priviti-le ce frumos ele se joaca
nu se zgaraie si nu se lovesc
una pe alta
niciodata.
Isi pastreaza ochisorii, manutele,
guritele curate
nu veti vedea niciodata
flori cu rochite rupte,
decolorate sau sifonate.
Altfel printisorii, domnii fluturi
cei cu aripi colorate
ar spune ca sunt demodate,
cei negentili ar putea chiar spune
ca sunt domnisoare batrane.
Cand le vedeti , bucurati-va
baietii, in fata lor aplecati-va,
ele vor rosi , altfel cum
si vor risipi in aer parfum.
Fetitele, toate, luati doar aminte
si luati de la ele
model de vesminte.
Cand se-nsereaza, se-ntorc in salon
fac o baita si apoi adormn.
A doua zi iar le veti gasi
si mai frumoase ele vor fi.
Unele vor pleca spre alte imparatii,
fluturii le vor alege sa le fie sotii.
Dar mereu, mereu altele vor veni
si cu frumusetea lor ne vor cuceri.
Noi doar ne vom pleca in fata lor
spunandu-le :-Alteta!
si ele generoase
se vor apleca gratioase
in timp ce un bondar, supusul lor maur
va scutura peste noi saculetii cu aur.

Parfumul pielii tale si-al gurii tale abur

Sa-ti dorm in brate, o noapte, doar o noapte
Ca sa-ti ascult iubito inima batand,
Cu-aceasta amintire as vrea ca sa raman
Ca sa-mi rasune-n suflet pan` la moarte.

Parfumul pielii tale si-al gurii tale abur
Si pletetele ce-ti cad unduitor pe perne
Imagini le-as dori, in gandul meu eterne,
In clipa de restriste sa stiu unde sa caut.

Mi te-as dori pe tine, dar tineretea ta
M-ar face sa ma simt si mai batran ,
In gandul tau as vrea tot tanar sa raman

Iar dragostea-mi sa se prefaca-n stea.
Deasupra ta o viata sa vegheze
Trairile ce-au fost sa ti le tina treze.

Cuvintele

Cuvintele dragi copii
sunt ca ?i ni?te juc?rii
mereu le alegem
pe cele mai frumoase
mai vesele
mai prietenoase
primul cuvnt
f?r? s?-i facem nicidecum reclam?
este desigur
cel mai frumos,
“mam?”,
l rostim a?a zi de zi
ca ?i cum o floare ar nflori
?i acesta e doar un nceput
apoi urmeaz? cuvntul “s?rut”
pe care mama, dintre toate ales,
l folose?te cel mai ades
de diminea?a pn? seara
cnd n bra?e ?i strnge comoara
?i-o mbrac? n pic??ele
de s?ruturi
mititele.
apoi desigur la rnd vine tata
cel mare, cel tare , cel f?r? fric?
cel care pn?-n tavan ne ridic?
ne deseneaz? cnd cre?tem ?otronul
ne face “pinici” sau ne d? “cu-avionul”.
urmeaz? apoi cuvintele-n val
cine ,pisic? , bunic ?i bunic?,
cnd ni-i foame cerem p?pic?.
apoi ceasul se-nvrte
cuvintele vin
unele-ncep s? devin? un chin
“treze?te-te”
“pe din?i?ori te spal?”
“este vremea s? mergem la ?coal?”.
ei asta e via?a nu ai ce s?-i faci
nu a fost nc? patentat?
clipa n care s? m?nnci zilnic
doar ciocolat?
mai exist? l?ptic, cartofiori, fic??ei
?i ce e mai nesuferit pe lume
cuvintele care ne pun n farfurie legume
parc? nu ar exista
parc? nu s-a inventat
n loc de mncare
guma de mestecat.
?i-n loc de lec?ii ?i alte frec?ii
pentru copii, veseli s?-i fac?,
doar terenuri nesfr?ite
de joac?.
cuvintele le rostim,
chiar dac? le urm sau le iubim
vorbesc de atunci cnd ne love?te beleaua
?i-n scena intr?
juc?u?? nuiaua.
despre curea nici nu vreau s? vorbesc
doar a?a n treac?t s? o amintesc
s-o spunem totu?i ?i pe cea dreapt?
nu ?tiu cum se face
dar cel mai iute r?ul ndreapt?
cnd o sim?i pe piele ,fierbinte,

face mai mult ca ?i o mie

de-n?elepte cuvinte.
doar cnd o vezi c? se scutur?
?i aminte?ti imediat
toate n?zdr?v?niile
pe care le-ai ncercat
?i trebuie s? spunem n sfr?it
c? toate ?i-au reu?it.
pra?tia n-a gre?it fereastra
chibritul chiar a reu?it s? aprind? casa
cheseaua cea cu vrf “attica”
a produs atta scandal
c-ai ajuns la spital.
ei da, cuvintele se n?ir?
?i-s multe de aceea nu m? mir?
c? to?i copiii pn? cresc
de attea ori se-mpleticesc ?i gre?esc.
nu ei, cuvintele sunt de vin?
fiindc? ele au poft? de joac?
cnd sar n fiecare b?ltoac?
cnd mingea o duc tot spre fereastr?
cand pun iepura?ul de plus ?i ursul s? pasc?.
cuvintele, doar ele sunt de vin?
cnd la lec?ii n-au vrut ca s? vin?
?i de aceea s-a ntmplat
c? o not? mic? s-a amorezat
de carne?elul t?u mititel
?i a pus acolo un sc?unel.
cuvintele, rele sau bune,
triste sau puse pe glume
ne sunt prietene sau uneori
ca s? p?rem ni?te rata?i
ne pun n posturi din care ie?im ?ifona?i.
cuvintele sunt cele care ne seduc
cand intr?m sau ne scot din bucluc
de aceea m? gndesc
ca de mine s? folosesc
doar cuvintele albe ca neaua
care n-au auzit ce face cureaua
am s? n?ir mereu doar cuvinte
care s? m? fac? n?elept ?i cuminte.
m? strig? F?nel, stai drag? c? vin,
doar a?a, n treac?t, acum c? ne ?tim
unde mergem, vreau s? v? spun ?i vou?,
vrem s?-ncerc?m o pra?tie nou?.

o copie

Sunt doar o copie
prin mine via?a doar se repet? la infinit
cine ?tie de unde vin ?i incotro plec
cte ierni, cte toamne, cte prim?veri ascund n mine
Miros a var? ,
trupul meu e proasp?t ca ?i un fruct nc? necopt
b?rba?ii trec pe de-al?turi cu ochii mari
uneori fac gesturi obscene mi sunt att de cunoscute
le-au nv??at nc? de la gr?dini??, frustra?ii,
ei au r?mas la acela?i stadiu de copil
care nu reu?e?te s? se maturizeze
se-ntind se l?tesc ?i se ndoaie
ap? de ploaie mi spun
dup? ei miroase a praf alb ?i a moarte
eu trec liber? pe sensul adev?rului
trotuarul e gol, nimeni nu vireaz?
ah, ba nu, un fluture m? urmeaz?
cu aripile lui colorate ca ?i un curcubeu
doar eu ?i el n ziua de var?
eu doar o copie
el doar un trec?tor de ocazie
dar amndoi ne-am ales con?tient drumul
doamne, ct soare ai pus n ziua de azi
?i ct? lini?te
pe drumul nostru noi mergem singuri
eu ca orice muritor pe jos
el ca orice fiin?? a naltului zburnd
dar amndoi att de liberi.

Singura ei rochie…

Singura ei rochie
este lumina zorilor
ce-i nf??oar? trupul
cu delicate?e
i alunec? pe umeri
unduindu-se
mulndu-se
rev?rsndu-se
mpiedicndu-i
gleznele sub?iri
s? respire
e frumoas?
o frumuse?e intangibil?
casant?
de fragilitatea sticlei.
Urma pasilor ei treze?te
parfumul teilor
bratele ei albe vantur? aerul
m? mbr??iseaz?
mb?ls?mndu-m? n dragoste.
Femeia aceasta pentru care ceasul
nu ndr?zne?te s?-?i mi?te minutarele
are o inim? mare
care bate numai pentru mine.
Acul dragostei mele
a mpietrit n direc?ia inimii ei,
de prea mult? fericire uneori m? ntreb
dac? o astfel de iubire poate mbr?ca
haina ve?niciei.

omul acesta

Omul acesta
?i scoate la mezat totul
El toat? ziua cump?r? ?i vinde
Totul are pentru el o valoare
Totul are pentru el un pre?.
Munce?te.
De diminea?a pn? seara.
Adun? banii n fi?icuri de cinci bani de zece bani
De un leu de cinci lei…
A adunat o valiz? de bani
O cas? de bani
Un munte de bani
Dar nc? nu a atins Everestul
n rest e bine
i place sa fac? sex cu cele mai frumoase femei
S? mearg? n cele mai neobi?nuite locuri
A v?zut lumea , a str?batut-o de-a lungul ?i de-a latul
Prea pu?ine lucruri aflate departe i-au r?mas nev?zute
Dintre cele apropiate doar sufletul lui
Mic , mic ,mic
n care n-a nc?put niciodata pentru mai mult de o zi
Nici o femeie.

« Prev - Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X