Articol publicat in: Cultura


 

Dac? un stīnjen (unitate de m?sur? dep??ind cu pu?in disponibilit??ile de evaluare destul de reduse ?i de aproximative ale membrelor umane: palm?, cot, picior) are aproximativ 2 metri, stīnjenelul, diminutiv alint?tor pentru o floare, poate atinge ?i un metru īn?l?ime. Stīnjenul (o pr?jin? fasonat?) este pentru m?sur?toarea rudimentar? un macroetalon, stīnjenelul este ?i el, printre florile de gr?din?, una din cele mai zvelte ?i mai īnalte specii. ?i poate c? aceast? talie īi d? ?i aerul u?or stingher de floare ru?inat? de lujerul prea nedrept avīntat deasupra straturilor de flori m?runte ce o īnconjoar?. Iat? īns? o floare care, īntr-o etimologie poate īnchipuit?, are un nume predestinat stīnjenelii. (Nu e oare ciudat c? o lungime excesiv? face ca ?i de la stīnjen, ?i de la stinghie s? derive calit??i la fel tulbur?toare – stīnjeneala ?i stinghereala?)

 

Īntr-o strof? de demult, pe care n-o mai g?sesc acum nici īn minte, nici prin hīrtii, notam a?ezarea plin? de un tīlc greu de deslu?it a iri?ilor „la un stīnjen de cruda otav?”. Stīnjenelul are pentru mine de mult? vreme o aur? simbolic? nedezghiocat? complet ?i l-am privit mereu cu o anume uimire dornic? s?-i afle taina. Poate c? acum a ajuns la momentul īn care ar pute fi consacrat ca un un kigo pentru un haiku.

 

Cu statura sa mai r?s?rit?, stīnjenelul pare potrivit s? scruteze ?i dincolo de īnchiderea gr?dinii de flori ?i a ogr?zii. Poate nu ie?ind la poart? ca tot omul ca s? vad? cine mai trece pe linie la deal sau la vale. Dar la gard , unde a ?i crescut, poate s? apar? pentru cei ce īi a?teapt? ochiadele seduc?toare. ?i poate c?, īn felul ?sta, ar putea s? arate c? pe el īl privesc ?i lucruri de dincolo de orizontul limitat al gr?dinii.

 

I?it la finele prim?verii – stīnjenel la gard –, el poate fi, a?a cum ghiocelul, violetele sau dedi?eii sīnt vestitori ai prim?verii, solul, poate mai pu?in implusiv, mai re?inut, al prim?verii pe duc?. Ie?it la gard, stīnjenelul prive?te oarecum stīnjenit la prim?vara care trece, care se trece… Trecere negrabnic?, deplasare, tranzi?ie, dispari?ie prin preschimbare īn altceva. Cu sfial? ?i cu o mut? uimire, printre sau peste stinghiile gardului, stīnjenelul prive?te (?i pentru noi)… marea ?i ve?nica trecere.

stīnjenel la gard –

trece alene īnc?

o prim?var?

Integrīndu-se īntr-un fel īn aria unui ra?ionalism european, mai flexibil ?i mai fragil, ?inīnd de tradi?ia pascalian? a trestiei gīnditoare, stīnjenelul ilustreaz? modalitatea de a gīndi pornind de la ceea ce sim?i ?i tr?ie?ti, uneori f?r? a mai verbaliza m?car.

 

 

Corneliu Traian Atanasiu