iunie 2011

arza-l focu…

o femeie de la tara

spic din lanul de secara

nici prea plina nici uscata

nici urata nici pictata

ia asa un strop de mir

roua de pe trandafir

mi-a iesit in cale-asa

cum pe cer in noapte-o stea

mi-a zambit si-s fericit

ca de un vis implinit

cum curg clipele confuze

abia-apuc s-o musc de buze

doamne cred c-am dat de aur

are gura ca si-un fagur

si un trup de sa ma rup

toata noaptea sa-l sarut

tine-te iubito asa

dupa mine tinichea

umbra lunga si sprintara

ca pe inima-mi stai gheara.

dar in sura cand se urca

treaba iute se incurca

c-aparu pornit pe sfada

alde nea Ion in ograda

-mai fumeie! uf si vai ,

puse mana pe vatrai!

si-am uschito… teleleu

arza-l focu cum ard eu.

In parul tau coboara noaptea stele

In parul tau coboara noaptea stele
Luceafarul si luna-ti stau strajeri
Frumoasa-mi esti si azi cum imi erai si ieri
Sarutul tau racoare -i buzei mele.

Atat de alba pielea ta ca pare ziua,
Atat de cald ti-e trupul ca si-o vara
Si sanii tai cu-arome dulci de para
La dragoste iubito ma instiga.

Tu razi si dintiti-ti albi din mine musca
Din buze sangele-mi tasneste
O vipera -i femeia cand iubeste

Leoaica-i ce-a scapat din cusca .
mereu tot asteptand mai mult sa-i dai
Starnindu-te, te arde ca pe-un pai.

Plecarea ei

Plecarea ei.Ramas in urma visul
< a class=”xirtireh” href=”http://www.comunicatedepresa.ro/e1″ title=” E “>E amintirea de -acum o ” title=”o”>o adiere
Ce sufletul imi scalda in placere,
Si doar in somn de azi e paradisul.

Tin usa-nchisa ca sa-i pastrez mireasma,
Sa imi ramana-n gand ce-a dinainte
Cand o iubeam si-mi raspundea cuminte,
Nu vreau astazi sa simt a parasirii cazna.

O vreau asa ca ieri in brate, mincinoasa
Soptindu-mi numai vorbe de amor,
S-o simt cum de placere in ea usor cobor

S-o mai pastrez in ochi senina si frumoasa.
Din suflet n-am s-o scot ca nu vreau rau sa-mi fac
Am s-o iubesc de-a pururi in ciuda sa ii fac.

Haiku, comentarii

Henri Brunel in cartea sa Haiku n?elepciune sau nebunie grupeaz? haiku-urile n trei categorii: u?oare, dificile ?i foarte dificile. Fiecare haiku poate fi u?or sau dificil , n func?ie de persoana care i vine n ntmpinare.

Furtuna de mai –

doar apele oglinzii

au linistea lor

de Ion Marinescu Puiu , pentru mine, este un haiku dificil. Nu nseamn? mult n pu?in, ci destul de mult n pu?in J

Creat din dou? planuri, ca orice haiku care se respect?, prin kigo ?i prin celelalte elemente constitutive, prin cuvinte pu?ine ?i simple, reu?e?te s? transmit? extraordinar de mult.

Furtuna de mai ?i toate elementele ce o compun, fulger, tunet ?i tr?snet, simbolizeaz? in toate culturile pedeapsa celest?. Acest fenomen exprim? furie, mnie ?i enervare. Porne?te brusc, se desf??oar? dramatic ?i se termina destul de repede l?snd stric?ciuni.

Dar are ?i o dimensiune de purificare , de sp?larea omului de p?cate ?i repornirea de pe baze s?n?toase.

Partea a doua a poemului este nc?rcat? de semnifica?ii multiple. Dac? n natur? oglinda apelor, a lacurilor este tulburat? de furtun?, n interiorul casei apele oglinzii au lini?tea lor.

Poemul este strabatut de yugen cap-coada, sugernd o atmosfer? de mister, ambiguitate, o anumit? stare care nu poate fi exprimat? prin cuvinte.

Poetul ar fi putut s? spun? ?i astfel: doar apele oglinzii sunt lini?tite dar prin expresia aleas? adnce?te misterul, taina, simbolul cuvntului oglind?. ?i deodat? avem senza?ia c? n oglind? este un alt t?rm, alte vie?i, c? ceva totu?i se ntmpl? n apele oglinzii, n ciuda acelei lini?ti ale lor.

Dac? plec?m de la simbolul oglinzii, poemul cap?t? valen?e noi n semnifica?ii.

Oglinda e un ,,ochi str?in n care c?ut?m adev?rul despre noi, de aceea, ea apare ca simbol al virtu?ilor?i p?catelor. Oglinda curat?e simbolul purit?tii, oglinda murdar?sau deformat?va simboliza p?catul, minciuna, caricatura , autoam?girea, vanitatea.

Oglinda este ?i simbol al cunoa?terii, metafor?a literaturii?i artei, punctul de plecare al tuturor dedubl?rilor.

Dar oglinda nu semnific?o cunoa?tere direct?(solar?, la lumina zilei), ci una reflectat?, mijlocit?, pus?sub inciden?a lunii, apei, principiului feminin?i a nop?ii.

Oglinda d?o imagine inversat?a obiectului?i, ca atare, este o ndep?rtare de Principiu?i de Esent?. Multe popoare cred c?n oglind?se reflect?nu chipul cel adev?rat al omului, ci o dublur?a sa,avnd adesea unele nsu?iri malefice.

De aceast?credint?sunt legate numeroase tabu-uri de a nu privi n ap?de fric? s?nu fie atras omul de umbra sa, aflat?n lumea de dincolo.

Tot de acest complex ?in, probabil,?i obiceiurile de a acoperi oglinzile sau a le ntoarce cu fa?a la perete n camera unde se afl?mortul.

n Japonia, Kagami, oglinda, este un simbol al purit??ii absolute a sufletului, al sufletului nentinat, al reflect?rii de sine n propria oglind?.

Pe o oglind? chinezeasc? dintr-un muzeu de la Hanoi se poate citi: Precum soarele, precum luna, precum apa, precum aurul, fii limpede ?i str?lucitor ?i oglinde?te ceea ce se afl? n inima ta.

Ildiko Juverdeanu

Haiku – comentarii

 

Comentarii la poemele premiate (s?pt?mna 188)

 

 

Furtun? de mai -

doar apele oglinzii

au lini?tea lor (Ioan Marinescu-Puiu)

 

Poemul se remarc? prin fine?ea construc?iei, prin scoaterea de la naftalin? a unei structuri mai pu?in ocurente n poemele de aceast? factur?, ?i anume sintagma apele oglinzii, ape care n ciuda vijeliei ?i, de ce nu, a avertiz?rilor de tot felul de coduri (ba galben, ba portocaliu etc.), r?mn impasibile, nu ?i impenetrabile . Din punct de vedere stilistic, adverbul restrictiv doar genereaz? o anume tensiune n linia median?,asonan?a lui a amplific? spa?iile, iar alitera?ia lui l fluidizeaz? imaginea.Ce bine ar fi s? reac?ion?m asemeni apelor oglinzii atunci cnd asupra noastr? se abat cohorte de nori negri!

 

Vremea siestei -

limba mare-a ceasului

plimb? o musc? (Ioan Marinescu-Puiu)

 

Dup? o mas? de prnz copioas?, mai ales pe timp de canicul?, e musai ?i-o siest? pe m?sur?. Poemul pare s? aib? n prim plan un personaj din lumea infinitezimal?, ?i anume musca. Insecta n cauz? ?i g?se?te un loc ideal pentru a-?i face siesta: limba mare-a ceasului, un fel de carusel minuscul. n realitate, centrul de greutate al acestui frumos poem l reprezint? Timpul, singurul element care, n aceast? ecua?ie, nu se odihne?te. Limba lui continu? s? mestece Trecerea, m?surnd Pe-trecerea/Pre-umblarea prin somn a celorlal?i. Musca nu mai bzie, dar malaxorul Timpului se nvrte silen?ios mai departe

 

Rondul de noapte -

parfumul iasomiei

colinda satul (Fra?il? Genovel Florentin)

 

Rondul de noapte e o sintagm? ce trimite evident la universul cazon ?i te a?tep?i, citind primul vers, la o continuare n consecin??. E ora verific?rii santinelelor din post, numai c? fragran?a iasomiei (floarea preferat? a zei?ei Kama,zei?a dragostei la hindu?i), a dat planurile peste cap. Inspectarea r?canilor r?mne, din fericire, n sarcina parfumului de iasomie, floare alb?, ginga??, al c?rei miros diafan te duce cu gndul la t?rmuri ndep?rtate, de basm ?i fericire.

T?ria parfumului i-a nvins ?i i-a trimis pe to?i n mp?r??ia lui Morfeu.

 

Ment? nflorit? -

bunica lustruie?te

samovarul (Ildiko Juverdeanu)

Alt poem ce se adreseaz? olfactivului gra?ie imaginii mentei nflorite, plant? a c?rei arom?, dup? cum se ?tie, mprosp?teaz? , r?core?te ?i revigoreaz?. n a doua parte a textului, autoarea introduce un obiect de uz casnic, care imprim? atmosferei degajate o savoare nobil?, un aer aristocrat. Samovarul, vas de metal, prev?zut cu un nc?lzitor, n care se fierbe apa pentru ceai, era prezent la nceputurile sale numai n familiile de un anumit rang.

Construc?ia bunica lustruie?te samovarul poate sugera fie vechimea obiectului n cauz?, fie valoarea sentimental? a acestuia, fie, de ce nu, meticulozitatea cu care b?trna se nc?p??neaz? s? ndep?rteze de pe vas urmele trecerii timpului. ntr-o lume modern? invadat? de tot felul de chinez?rii ?i n care toate se schimb? n?ucitor de repede, samovarul devine n acest haiku metafora unei lumi dragi, demult apuse, cu un parfum aparte, a unui paradis pierdut, dar nu uitat

Poate c? femeia lustruie?te samovarul ca pe o lamp? a lui Aladin ?i prin mintea ei mi?un? tot felul de dorin?eCine ?tie

 

Tunete n zori -

bebelu?ul nen?scut

d? din picioare (Cezar F.Ciobc?)

 

Kotobagaki*

 

Poemul scris de mine trimite la o realitate intim? impregnat? adnc n memoria cuplului nostru. So?ia mea era ns?rcinat? n cteva luni ?i ntr-o diminea?? s-a pornit o furtun? cumplit? (tunete, fulgere, grindin?, vnt puternic etc.). Erau toate ingredientele pentru o vreme de thriller movie Cred c? frica ei teribil? fa?? de stihiile naturii sau poate vreun click divin a declan?at ceva n placent?, o reac?ie surprinz?tore, fiindc? imediat dup? aceea copilul a ?i dat din picioare. Pentru prima oar?. Dac? a mi?cat, e OK, nsemn? c? nu avem de ce s? ne temem, ne-am zis noi. Ne-am bucurat ?i am uitat pe dat? de furtun?Nu mai contau tunetele, ci zorile zilei n care pruncul urma s? vin? pe lume

 

 

 

 

26.06.2011,

Cezar F.Ciobc?

Mame si copii ,dimpreuna…

Mame si copii

cine stie sa-ti cante la ureche un cantecel
in care coboara un inger mititel
care da din aripioare
facandu-ti racoare
la capataiul tau ramanad aproape
sa-ti pazeasca
somnul sub pleoape

apoi oare cine stie
ca si-n cea mai frumoasa poezie
sa te stranga dragastos ,
sa-si rasfete odorul morocanos ,
in fiecare dimineata
ca si cum ai fi
cea mai delicioasa dulceata
de pere, de mere
de cirese sau prune
cum delicioasa stiu sa o faca
mainile ei pricepute si bune.

pe fiecare julitura , spin sau rana
stie sa puna cea mai buna pomada,
sarutul ei !
a toate vindecator
se stie, fara eticheta,
e cel mai bun doctor de pe planeta.

cant te priveste are ochii atat de adanci
de inauntrul lor ai putea sa te-ascunzi
si sa stai vara la umbra
iarna la caldura
sa stai s-o privesti cum umbla
prin batatura
calca atat de usor de parca ar fi un nor
lasa in urma mireasma
de busuioc si aghiasma

seara ne strange
si ne baga sub dus
ne freaca cu sapun
ne limpezeste cu apa
si ne preface in ingeri
pe data.

mama nu stiu de unde a venit
asta numai Domnul stie
dar e cea mai frumoasa
si cea mai iubita
jucarie

are bratele leagan
si-n gurita pupicuri
si urechi pregatire
sa asculte multimi de nimicuri

stie sa certe, stie sa ierte
si cu vorbe frumoase
are puteri miraculoase
sa te-ndrepte.

mama cea tanara
sau cea putin mai batrana
n-au cazut cum s-ar crede din luna
ele s-au nascut dintr-un miez de floare
si o raza de soare.

si-au umplut pamantul de copii
deoarece ei aduc cele mai mari bucurii,
ei rad si canta ,se joaca,
a lor este planeta pamantului toata.

si Dumnezeu rade
de-acolo de sus dintre nori
de copiii cu obraji de bujori
binecuvantand cu dumnezeiasca sa mana
mame si copii, dimpreuna.

Concurs saptamanal (188).

1.
Vremea siestei -
limba mare-a ceasului
plimba o musca
2
Furtuna de mai -
doar apele oglinzii
au linistea lor
3
Bietul cocosat -
macar pentru umbra lui
ar vrea un chirurg

Ioan Marinescu-Puiu
4
Tulburand apa
o rata in papuris-
forfota de pesti.

Victoria Chitoveanu
5
Grindina de mai -
in cuibarul cucului
oua straine

Vasile Coniosi-Mestesanu

6
singura-n noapte -
imi agat gandurile
de cornul lunii

Mariana Tanase
7
vuiet din adanc -
in palma cersetorului
doar o lacrima

Ion Rasinaru,
8
servetel uitat
de cineva pe masa
cateva onji

9
vanator dormind
pe teava pustii la taifas
doua vrabii

10
pescar pe balta
sunetul mobilului
goneste pestii

Dan Norea

11
apus de soare
peste codru-mbatranit
rugina in zari
12
crampeie de viata
imprastiate pe cer -
randunelele
13
nori grei la apus
umbrele din unghere
cuprind lumina

Patricia Lidia

14
Mierlele in parc -
lectia de canto
in aer liber

15
Bunicul plecat -
fetita strange-n brate
crucea de lemn

16
Opaitul stins -
intreaga lumina din
nimbul lui Iisus

Cornel C. Costea
17
Ploaie de vara
pe trupurile goale -
copiii strazii .

18
Pamantul crapat -
mana ploaia de vara;
peste Baragan.

lucian popescu

19
urbea in clocot
soarele-apus oparit
in miresme de tei

Corneliu Traian Atanasiu

20
Ciutura sparta -
pe ghizdul fantanii
cioburi de luna

21
Menta inflorita -
bunica lustruieste
samovarul

I.Juverdeanu
22
Noaptea adanca
Smoleste toata delta
Nuferii tot albi

23
Spic de grau in vant
In palmele bunicii
sudoarea painii

24
Cimitir vesel -
doar crucea poetului
e fara versuri

Maria Doina Leonte
25
noapte cu luna -
panza paianjenului
printre flori de tei

Virginia Popescu

26
Raze de luna
in gradina domneste
regina noptii

27
Rondul de noapte
parfumul iasomiei
colinda satul

Fratila Genovel-Florentin
28
flacai si fete
impletesc sanziene
doar cucul tace

Sorin Micutiu

29
Ploaie peste camp -
ca in copilarie,
desculti si veseli.

30
Parcul inflorit -
iluzii de iubire
cu Luna in tei.

Dana Zamostean
31
miresme de tei
lumina de luceafar
la Pont Euxin
32
lac in padure
printre nuferii galbeni
sonata lunii

Gabriela Beldie

33
casa de vanzare -
teiul abia inflorit
ii creste pretul

34
tunete in zori -

bebelusul nenascut

da din picioare

35
dupa aversa
pe franghia de rufe
si curcubeul

Cezar F.Ciobica
36
Iarba mai verde
doar in jurul fantanii -
mitul unei nopti
37
Macii tremurand
printre ierburi de coasa -
nicio trecere
38
Nopti fara seaman -
cununi de sanzaiene
ramase pe mal

Ana Urma

39
sanzienele
asteptand petrecerea -
lumina lunii
40
sanziene la
troita din faneata -
de maine coasa
41
greierele trist -
apele revarsate
peste faneata

Marcela Ignatescu
42
Salcam in amurg-
tot soarele-ntr-o raza
pe-o frunza cazand

43
Apus de soare-
in ochii muribundului
un ultim licar

Claudia-Ramona Codau

44
si buha tace -
sub razele de luna
dansul ielelor

45
floarea sub perna -
umbre stranii framanta
poiana din vis

Manuela Dragomirescu

46
zapuseala-n zori
in gropile din asfalt
decoctul de tei

47
camesa uda
teaca gresiei goala
tril necontenit

Doina Bogdan Wurm
48.
sfarsitul ploii -
in balti stele cazute
leganate de vant

49.
ulite pustii -
o vrabie se scalda
in colbul incins

50
Pe ruda de lemn
stergare inflorate
Si-un cariu rozand

Valeria Tamas

51
nunta surorii -
spre cer, o randunica
zboara de la cuib

ion Linu

52
Calm luciul apei
pe mal o tigara
mai fumega vag

53
Sub scara din bloc,
acut miros de gaze
sper sa nu explo

54
O minge de ping-pong
in cuib de porumbei
gesturi materne

Ioan Garda

Sa ne urcam pe “Covorul zburator” impreuna cu cei mici

 

Va invitam sa cititi

Antologie de literatura pentru copii

Covorul zburator

coordonatori Suzana Deac ?i Vasilica Ilie

 

http://en.calameo.com/read/000310051408b3c542777

Spre casa ta cu flori asterni poteca

Spre casa ta cu flori asterni poteca
E glasul tau un tril de ciocarlie
Aduni in el atata bucurie,
Eu, pelerin, spre-aceasta noua Mecca .

In aer risipesti numai iubire,
Si florile-ti raspund inmiresmate
E trupul tau un leagan de pacate
Ce nu cunoaste insa risipire.

Tot ce-i al tau e doar al meu,
Ascunsa mi te tin de ochii lumii
Tu, mie, harazita de bunul Dumnezeu

Femeie , simfonie a minunii.
Imi port crucea de Domnul insusi data,
Prin tine sa-nmultesc o dragoste curata.

destine

destine despartite , iubiri prea patimase
si ura ce-a crescut fara masura
trecut-au ani , azi inimi sunt vrajmase
cenusa din iubire cuvintele facura.

of inima, de ce inca o mai plangi
de ce tot mai astepti iubirea sa se-ntoarca
daca erai atunci mai inteleapta
de doruri n-ai fi-ajuns ca sa te stingi.

vorbe rostite atunci cu-nversunare
cuvinte ce in inima-au lovit
minciuni care destine-au despartit

degeaba azi le uzi cu lacrimile- amare .
de vrei o viata-ntreaga iubirea sa o ai
gandeste inainte ca firul sa i-l tai.

Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X