iulie 2011

Concurs saptamanal(193).Rezultate!

Numar de participanti cu poeme: 23

Numar de votanti : 19. A votat fara a vea poeme Ignatescu Radu. Au uitat sa voteze: Petrcu Ruxandra, Marcela Ignatescu, Fratila Genovel Florentin, Corneliu Beldiman, Corneliu Traian Atanasiu

Clasament pe poeme:

Locul I, 37 de puncte , poemul cu nr. 51 al Manuelei Dragomirescu

gardu-naltat cu
inc-o sarma ghimpata -
creanga tot trece

( Drumetule, sa iei fara sfiala)

Locul II, 20 de puncte,

Poemul cu nr. 25 de Ildiko Juverdeanu
File de ierbar -
sangele voinicului
pe un toporas

poemul cu nr 31 al lui Petru-Ioan Garda

Nori de furtuna -
pe carare doar melcul
nu se grabeste

(Mersi)

Locul III, 17 puncte, poemul cu nr. 50 al lui Cezar Ciobica

Batutul coasei -
puful papadiilor
care-ncotro

Mentiune 15 puncte

Poemul cu nr. 8 de Dana Zamostean

Amurg innorat -
batranul fara casa
pe pontonul rupt

Clasament pe autori:

I. Manuela Dragomirescu, 37 de puncte

II. Cezar Ciobica, 33 de puncte

III. Ildiko Juverdeanu, 32 de puncte

IV. Petru-Ioan Garda, 29 de puncte

V. Dana Zamostean, 25 de puncte

Felicitari tuturor membrilor grupului!

centralizare rezultate
Petru Ioan Garda

Haiku, comentarii

Slujnica cu ziua -
n stogul de fn
regina nop?ii

Poemul reu?e?te s? mixeze, ntr-un mod foarte destins, imagini, sensuri ?i sugestii. Este aici acea revan?? a basmului care face din orice slujnic? o poten?ial? candidat? la a?ternutul regal. Este, de asemenea, o democratizare a desf?t?rii ?i a bucuriei care se revars?, mpletit? cu oarecare picanterie, peste barierele sociale. Pe de alt? parte , firescul potrivirii vegetale a reginei nop?ii cu stogul de fn inund? sensul secund al poemului prerogativele regale ale unei nop?i de dragoste snt extinse dincolo de opreli?tile pudorii conven?ionale. Nu este ns? ascuns nici faptul c? str?lucirea acelei nop?i poate unica a unei flori cosite este una interioar?, ntunecat?, imposibil de exhibat.

sfr?itul verii
p?tura de la picnic
uitat?-n ploaie

Mi se pare foarte sugestiv? scena anterioar? celei evocate care poate fi u?or presupus?: retragerea precipitat? a celor prin?i de ploaia intempestiv? (de data asta una vestind toamna), fiecare ncercnd s? salveze o parte din recuzita picnicului. Dac? focaliz?m acum pe scena final? (post factum), sfr?itul verii este mai vibrant ilustrat de o relicv? a prodigiosului sezonului pierdut? n circumstan?ele vitrege ale anotimpului ploios. P?tura-n sine, nu este doar uitat?, ci ?i dec?zut? din rosturile ei utilitare. La ce bun o p?tur?-n ploaia toamnei? Poate doar pentru a strni regrete ?i nostalgii.

Cer?etorul mort -
azi coada la poman?
este mai scurt?

Un senryu f?r? cusur. Evident c? dup? cer?etor n-are cine face poman?. Iar lipsa lui nu poate fi remarcat? dect prin scurtarea cozii la pomenile curente.

Casa natal? -
n gr?dina cu flori
numai piticii

Ct ar fi ei de kitscho?i, piticii devin dintr-o dat? semnele uria?e ale unei lumi pierite. Bunicii, p?rin?ii cu toate obiceiurile lor, bune sau rele, care mpleteau acel univers familiar, nu mai snt. Curios, parc?-n fiin?a m?runt? ?i taciturn? a piticilor s-a retras tot ce era viu ?i acum pare de piatr? (sau, ?i mai r?u, de ghips ). C-un zmbet placid ?i parc? mustr?tor.

Noapte torid? -
cartografiind luna
paingul din geam

Iat? o presta?ie pardoxal? cu care p?ianjenul nu mai ?tiu s? fi fost gratulat pn? acum. Ceea ce merit? s? fie relevat este faptul c?, tocmai n asemenea circumstan?e cnd oamenii nu pot s?-nchid? ochii n z?pu?eala nop?ii, paingul ?ese, imperturbatil ?i mig?los, re?eaua de coordonate care prinde n plasa ei rotundul lunii.

Miroase a fum -
aproape a?ipite
vacile la muls

Un poem de atmosfer? surprins? printr-o fin? observa?ie. Trei elemente se mpletesc pentru a da contur serii: fumul (focului la care se preg?te?te cina ?i va fierbe laptele), mulsul, osteneala mp?cat? a sfr?itului de zi. Vacile aproape a?ipite ar merita un comentariu aparte ca un kigo de var? minunat care nu putea fi consfin?it dect printr-un astfel de haiku.

Corneliu Traian Atanasiu

Despre copii si parinti…

Miliarde si miliarde de parinti sa stii
au incercat sa mai fie inca o data copii
au invatat, au studiat,
si-au smuls fire de par
din cele si asa putine din cap
au luat totul de la inceput
si oricate incercari au facut
niciodata
de acest intai prag nu au putut sa treaca.

Copii se fac dupa o reteta
care
nu este la indemana pentru fiecare
Dumnezeu sta pe ganduri
se gandeste se gandeste
face el asa in gand o adunare
de calitati viitoare
si asa isi da o parere
pe unde ar putea sa mai faca o scadere
ori ce caractere le-ar putea inmulti
ori poate la nevoie imparti.
Parintii au citit mereu
tomuri peste tomuri
au incercat pana si amestecuri in eprubeta
dar nu au gasit nicaieri scrisa vreo reteta
ei imbatranesc toti pe rand
zi de zi cercetand.
Se chircesc, se micesc
se indoaie de spate
dar sa redevina copii nu se poate
deoarece dupa cum stii
copii au nevoie de jucarii
si Dumnezeu tine asa o socoata
cum poate tuturor copiilor sa le-mparta
apoi aduna pe rand mamici si tatici
sa-i faca cadou copiilor mici
o sa nu credeti cumva ca ei ar fi putut alege
ei as, ei pot doar asa
sa scrie o scrisoare
ca ar vrea ba un baiat ba o fata
si dumnezeu se grabeste pe data sa faca
sa vada daca-si doresc atat de tare
ii pune maiintai la-ncercare
la cei ce vor sa aiba baieti
si se dau pentru asta cu capul de pereti
le da cate o fata frumoasa si dulce ca si-o ciocolata
si ei stau si se gandesc si hotarasc pe data
ca aceasta era de fapt dorinta lor nemarturisita
care uite, le-a fost implinita
apoi asa daca El din Bunatatea Sa vrea sa le faca cate-o surpriza
mai pune o miza si-i da la fiecare
copilul pe care il vrea cu ardoare.
Dupa cum observam deci
precum noi pe rastoaca
si Dumnezeu uneori se joaca
ei v-am sput toate acestea ca sa stiti
cum se umple pamantul intai de copii si apoi de parinti
si de ce oricate eforturi ar face
nici un parinte la copilarie nu se poate intoarce.

Intamplarea din camara

Va povestesc intr-o doara
intamplarea din camara
cum un chit-chit, mititel,
s-a intrecut chiar pe el;
din cratita lui bunica
laptea-a baut cu ulcica
grija a avut de tot
n-a varsat pe jos un strop.
branza dulce i-a placut
si stafide -n ea a vrut,
zahar,ou si smantanica
ca sa tina la burtica .
asa doar de gust un pic
rontai si un soric.
alta urma n-a lasat
insa stiu ca-i vinovat
fiindca uite, Andries
doarme-n leagan sub cires.

Poveste de vara

stau si-mi frec acuma fruntea
gandind cum azi trecand puntea
toate-n rand si fara frica
cazu-n apa o furnica,
au si vai,poate se-neaca!
noroc cu un val de apa
ce-o-aseza, mi-e teama, vai!
pe-un fir subtire de pai.
vrabia dete de veste
despre tragica poveste
din Sahara desi-i greu
a venit iute un leu
rontaind inca agave,
o maimuta din Zimbabwe .
Din Congo indepartat
un serpisor antrenat
asa cum scrie la carte
in acte de caritate .
pana si un elefant
ce-i din nastere galant
a venit pas repejor
sa ii sara-n ajutor
sa le stampere aleanul
sosi si hipopotamul
o pala de vant degraba
indoi firul in iarba
respira-acum usurati
toti prietenii-adunati.
mos Andrei se freaca-n barba,
doamne ce lume de treaba !
si sotanc ,sotanc a mers
si-a pus scara la cires
fiindca bietul om prinsese
trei hoti astazi, la cirese.
sa le faca viata-amara
ii lasase fara scara.
bine ca nu s-a dus vestea
ca se sfarsea rau povestea
s-ar fi strans la el norodul
de pe intreg mapamondul,
care de televiziune
sa transmita iute-n lume;
cum la vesti ei vin degraba
praf s-ar fi-ales de livada.

Comentarii haiku, Ana Urma

Seceta mare-
umbra batranului cal
crapata de tot.

Cristina Ailoaie

Citit cu aten?ie, acest poem cucere?te prin continuitate.
Versul Seceta mare, transmite nc? de la nceput mesajul care
se clarific? prin ad?ugarea urm?toarelor.
Cuvntul secet? reprezint? kigo de var? ?i poate fi asociat
c?ldurii excesive dar ?i unei imagini mai ample care sugereaz? de?ertul, incendii, foamete, s?r?cie etc. ?i induce gradat triste?ea extrem?, singuratatea cople?itoare ?i sentimentul de neputin?? a omului n fa?a naturii. Imaginea este accentuat? de folosirea adjectivului mare, care ne duce cu gndul la o ntindere de asemeni mare n timp ?i spa?iu, la un pustiu neacoperit de nisipuri. Imagine dezvoltat? prin ad?ugarea unei noi verigi de acalmie, umbra b?trnului cal cr?pat? de tot.
Singura prezen?? n decorul sumbru b?trnul cal , el nsu?i o
umbr? ?i umbra propriu-zis?, efemer?. Folosirea adjectivului cr?pat? este tot un cuvnt cu referire sezonal? care vine s? nt?reasc? imaginea auster?, ca o t?cere impus? de cutele p?mntului suferind.
Din scanarea separat? a celor dou? imagini rezult? ntregul n toat? splendoarea lui, fine?ea percep?iei finalizat? ntrun haiku autentic, unde profunzimea se ntlne?te cu deltaliul, unde sintagma este urmata de explica?ii, chiar dac? sunt folosite dou? adjective ?i un adverb care vine s? nt?reasc? nsu?irile adjectivului.
O imagine asupra c?reia ?i dore?ti s? r?mi doar pentru a o analiza pornind de la ideea ca pentru autor a reprezentat un prezent validat ntrun poem ca o sentin??. Te face s? apreciezi mai mult viul, de la pl?pndul fir de iarb? strivit sub c?lci la linia verde a orizontului, de la zgomotul a?ez?rii n care ?i pierzi lini?tea la bucuria unei singure clipe de lini?te. Avem nevoie de astfel de imagini atinse de wabi-sabi care ne readuc la trezvie n dimensiunile lui aici ?i acum.

mai cade-o frunza
de-acum soarele ntreg
n fereastra

Valeria Tamas

Un poem care are ca motiv poetic trecerea timpului, a fiin?elor ?i sfr?itul lucrurilor, un motiv care ve?nic va mi?ca sufletul unui hajin obi?nuit cu starea de contemplare, dorinic s? imortalizeze n imagini ?i cea mai mic? schimbare a ambientului, aduc?tor de inspira?ie. Versul

mai cade-o frunza

ne plaseaz? n locul ?i timpul contempl?rii f?cnd trimitere la tihna camerei n care o singur? frunz? mai penduleaz? n b?taia vntului. Poate fi toamna dar si vara trzie cnd dup? rod unii dintre copaci ncep s?-?i lepede treptat ve?mntul, ignornd timpul. Orice sfr?it este urmat de un nou nceput, orice pierdere ntro parte este compesat? de un c?tig n alt? parte, schimbare sugerat? n poem de versurile

de-acum soarele ntreg n fereastra
elementul de stabilitate, soarele, de care ne aducem aminte scurt cnd ?i gndurile se opresc ct o b?taie de inim? n fereastra mai liber? cu o frunz?. Este un poem al lini?tii pus n valoare de simplitatea relat?rii, f?r? metafore, n care efemerul se ntlne?te cu eternul, ryuko fueki.

O alta vara -
doar linistea schitului
mereu aceeasi
Cornel C. Costea
Un poem construit pe dou? planuri antitetice puse n valoare de adeverbele alta si mereu. Este proverbial? lini?tea care domne?te n jurul l?ca?elor de cult amplasate n locuri de un pitoresc f?r? egal ndemnnd la reculegere ?i rug?ciune, idiferent de anotimp, dar cu att mai mult vara cnd zgomotul si forfota urbei ne fac s? le c?ut?m mai des umbra ?i lini?tea. Primul vers ne plaseaz? pe coordonatele timpului iar n versul doar linistea schitului mereu aceeasi poetul ne las? s? n?elegem c? nu este la primul popas, aceea?i lini?te a locului l determin? s? refac? traseul altei veri.
Exist? un atunci ?i acum unite de ?tiin?a celui care ?tie s? surprind? n imagini firescul ?i simplitatea unei clipe efemere.

Ana Urma
24.07.2011

sarpele

reparata in atelier
ea a iesit pe usa cu o mare pofta de viata
arata iar foarte tanara
fara cearcanele ce o imbatraneau
nu i se mai vedeau ridurile din coltul buzelor
pasii ii erau foarte usori de parca
ii crescule Isabelei aripi
ea pasea afisand un zambet discret
nu raspundea la ocheadele barbatilor
invatase doar sa fie protocolara
pana cand un barbat cu mustata
ii flutura un teanc de bancnote
drepte, intinse ,verzi
i-a atins punctul ei slab , se gandi repede ca ar putea
pentru un ceas sa fie tot cea de ieri
de alataieri
nestiind ca intoarcerea ii va fi fatala.
ajunsa acasa a inchis ferestrele preventiv
s-a iubit mult ca si cand ar fi facut-o
pentru ultima oara
in zori numara bancnotele
miroseau a cerneala proaspata
doar dupa asta si-ti dadeai seama
ca erau contrafacute
barbatul plecase luaind cu el
tineretea
frumusetea
de zambetul ei seducator nici macar urma
oglinda ii arata cu nonsalanta toate ridurile
degeaba a batut din nou la usa de lemn
batranul din atelierul de reparat papusi disparuse.

Antologie de literatura pentru copii

http:// en .calameo.com/read/000310051408b3c542777

http://en.calameo.com/read/000310051408b3c542777

Cand s-or sfarsi lumili

Doamne nu ne orops,
cnd s-or sfr?i lumili
tine doamne surili
?i n ele mndrili.

?ine doamne pat de fn
C? nu i altu mai bun
?i b?rba?ii n putere,
Nu-i lua d-nga muiere.

Tulai doamne baba me
Pana si de gur?-i re
ns? Marta lui Vasle
Imi mnc? doamne din zle.

Vinde-oi porcii, vinde-oi vaca
Ca s? m? iubesc cu alta,
Pentru-Ana lui Ilisie
As vinde si-o herghelie.

Tot ma fac in sat ca ploua,
Mandra-i cu zadie noua,
Si cu rochie-nflorata
Pe banii mei cumparata.

Hai mandra nu ma lasa ,
Potoleste-mi dragostea.
Ca si io ti-oi lua frumoasa,
Din targ carpa de matasa.

Ca pan sat cand te arati
Sa se-ntoarca ochii tati
Sa se uite dupa use
De dorul tau sa se uste.

Mandra frumos trandafir
Toti mi te privesc cu jind.
Cand pe drum meri dand din poale
Le curg ochii si fac bale .

Doamne tu m-ai insemnat
In viata sa fiu barbat,
Si eu doamne crestin bun
Dau din mine ce-am mai bun.

Doamne cat is de flamand
Stau mandrili-n sat la rand
Da io asa ma socot
La liman ca sa le scot.

Orice vaduva mi-asterne
Nu tra decat sa ma cheme
Sa vada ca mi-s barbat
Nu m-oi lasa asteptat.

Arda-te mandra focu
De te-oi vide cu altu
Si eu sa ard in dureri
Cand n-oi fi bun de muieri.

Barbat is pe cap cu clop
Si la mandre cu noroc
Cand ele zic:- Hai amu !
Niciodata nu zic nu!

Nu-s la inima hain,
Ce ma port ca si-un crestin,
Merg numa pe carari drepte,
Nu las mandrele s-astepte!

Doamne cand o fi sa mor
Vreme sa-mi treaca usor
Prefa-n floare mandrili
Zi si noapte m-or pazi.

De li-i intreba de mine
M-or vorbi numa de bine.
Si-i videa , trecand prin lume
M-am umplut de fapte bune.

C??elu? cu p?ru cre? (parodie)

C??elu? cu p?ru cre? ( parodie )

Ast?zi tata m-a-nv??at,
Ct e el de ocupat,
S? lecit o poezic?
Ce-o stiam n glupa mic?,
Si foalte usol l-am luat
Fiind tale concentlat :
-Tle s? zic o poezea
Si-am uitat-o c? e glea,
Vlea doamna educatoale
S-o zic mine la selbale
Si te log, tat?, pe tine
S? m?-nve?i s-o zic mai bine,
-M-ai prins pe picior gre?it,
Meciul nc? nu-i sfr?it,
Ochi nu sunt, doar o ureche,
Zii, c? sunt lovit de streche,
Dac? pierdem, am s? mor,
Sparg nc-un televizor
-C??elus cu p?lu cle?
Ful? la?a din cote?
-M?i Gigele, stai a?a !
Tre s-o mai lucr?m cumva,
Fur?, sun? cam nasol,
Nu-i civilizat, parol,
A luat-o,-a?a pe blat .
Mam???ce a ap?rat !
-C??elus cu p?lu cle?
Ia l??usca din cote?
-Dar nu te gr?bi prea tare
S? nu faci discriminare,
Nu e ra??, e r??oi,
?i nu-i d-?la prea de soi,
E-unu fraier, mititel
Trage b???, nu fi tembel !
-C??elus cu p?lu cle?
Ia l??oiul din cote?..
-?i-acump?rul cre? al lui
D? impresia c?-i ?ui,
Zi-i c?-iondulat m?car,
Cheliose prea barbar,
?i cote? e demodat ,
Hai s?- zicemdin palat !
-Cu?u cu p?l ondulat,
Ia l??oiul din palat,
El se giul? c?
-Stop !se giul?i-arhaism,
Bag? un neologism !
El promite, saumai vag,
Ahce dribling n zid-zag !
C?ci se giul?, cu respect,
E politicincorect
-Cu?u cu p?l ondulat
Ia l??oiul din palat,
El plomite c? nu fu.
-Stai, stai, stai a?a ni?el
S? nu-?i ias?-un porumbel !
F?r? fu.le mama lor,
Ne caftesc din nou la scor !
Zii, c? e?ti b?iat cuminte,
El promite?i nu minte !
-Cu?u cu p?l ondulat
Ia l??oiul din palat,
El plomite si nu minte
-El promite ?i nu minte ?…
-El plomite si nu minte
-El promite ?i nu minte ?…
-c? va fi ial plesedinteee !
-Hai c? m-ai nebunit !
Iar??i v?d c? ai zbrcit,
Nu po?i zice-o poezic?
De o strof? mititic? ?!
?i-o spun eu numai o dat
ne-au b?tut de ne-au uscat !…
C??elu? cu p?rul cre?,
Fur? ra?a din cote?,
El se jur? c? nu fur?,
Dar l-am prins cu ra?a-n gur? !
Te complici, ?i pentru ce ?!
Vezi ct de u?oar? e ?….
Chiar c? m-ai ?i sup?rat,
Mi-ai f?cut capul p?trat !
poate data viitoare
C?tig?m n deplasare.

Valeriu Cercel

Next »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X