iulie 2011

Festivalul Copii pentru Copii – Sf.Sava de la Buzau

PROGRAMUL DE DESFASURARE
Sambata 30.IULIE.2011
Festivalul Copii pentru Copii – Sf.Sava de la Buzau
www.festivalulcopiipentrucopii-sfsavabz.ro

Festivalul Copii pentru Copii – Sf.Sava de la Buzau, se va desfasura pe parcursul zilei de Sambata 30.IULIE.2011, si el este conceput pentru PARTICIPANTI ca o Excursie de o zi in aer liber si curat de munte in comuna buzoiana Bisoca (www.bisoca.ro), invitandu-i sa participe la o Serbare Campeneasca – ce se doreste a fi cat mai relaxanta, distractiva si plina de invataturi pozitive pentru copii – pe una din pajistile verzi superbe de langa “Campusul pentru copii Sf. Sava” din Bisoca: (http://www.sfsavabz.ro/activitati.php?select=3).

Ora de incepere a evenimentului este 10:00, deaceea recomandam Gradinitelor / After School -uri / Scoli Particulare / Colaboratori / Parteneri / Sposori ce doresc sa ne onoreze cu prezenta, sa porneasca din Bucuresti catre Bisoca, cu transport propriu, in jur de 7:30 – 8:00 dimineata,
- distanta fiind de 176 Km ~ 2 ore 30 min,

- ruta(http://www.festivalulcopiipentrucopii-sfsavabz.ro/images/festival/locatie/harta-bisoca.jpg ): Bucuresti -> Buzau(109Km ~ 1 ora 31 min) ->(67Km ~ 55min) Bisoca

(DETALIAT: BUCURESTI -> Buzau -> Maracineni -> Beceni -> Vintila Voda -> Sarulesti -> BISOCA)

DESFASURATOR

intervalul [ 10:00 10:30 ] ~ PRIMIREA INVITATILOR, la Campusul pentru copii Sf. Sava:

- copiii sositi vor fi primiti cu bucurie de organizatori, ii vom saluta si-i vom servi cu gustosii covrigi de buzau, oua de tara garantate fierte, fructe sezoniere si apa pura de munte, lasandu-i sa se odihneasca un pic dupa drum…pe pajistea cu iarba din fata Campusului [ 10:30 11:00 ], educatorii profesorii directorii parintii si restul persoanelor mature prezente putand servi si o cafea, toate din partea casei;

intervalul [ 11:00 - 14:00 ] ~ VIZITAREA IMPREJURIMILOR SI OBIECTIVELOR TURISTICE DIN BISOCA
- va invitam la un tur montan de vis, cu peisaje superbe proiectate in Verdele de Bisoca, cel mai frumos verde din lume, aflat aici pe dulcile culmi ale muntilor, Buzaului si Vrancei; locul te imbratiseaza ca un frate de sange, te poarta prin emotia inceputului de timp si te odihneste ca intr-un pantec de mama;

Un Ghid Local va va insoti in vizitarea urmatoarelor obiective:

Masa lui Bucur

Muzeul satului – Casa Despa

Manastirea Poiana Marului

Manastirea Gavanu, secolul al XVII-lea

Muntele cu malurile de sare din Bisoca – satele Plesi si Sarile

Rezervatia de pin negru Lacurile

Revenire la Campus ~ [ 14:00 14:30 ]

intervalul [ 14:30 15:00 ] ~ MASA DE PRANZ

- ca sa prindem putere la loc va servim cu mancare la o masa traditionala de tara, branza si cas de oaie (de la stanile din localitate), mamaliguta, rosii si ceapa, cartofi copti, porumb fiert , fructe de sezon, apa si cafea;

intrevalul [ 15:00 16:00 ] ~ PARTY TIME

- diverse jocuri – activitati comune interesante, petreceri pentru copii, spectacole captivante (sustinute de colaboratorii nostri profesionisti din domeniu) si multe alte surprize placute, momente ce vor intretine o atmosfera de distractie si veselie;

intervalul [ 16:00 18:00 ] ~ SERBARE CAMPENEASCA IN AER LIBER
- copiii sunt invitati pe scena, sa ne incante prin Poezii, Cantece si Dansuri;

Concurs cu premii:
- recitarea integrala a rugaciunilor: Tatal nostru, Crezul

- imbodobirea, pe echipe, a Icoanelor (Icoana Domnului nostru Iisus Hristos cu copiii, Icoana Maicii Domnului si Icoana Sfantului Sava) cu flori de camp

intervalul [ 18:00 18:30 ] ~ CARITATE: COPII PENTRU COPII
- vrem sa le descoperim – intretinem – dezvoltam copiilor (ce au avut parte de la Dumnezeu de parinti in primul rand, dar si o situatie financara buna), spiritul de Binefacere in cadrul conceptului Copii pentru Copii, invitandu-i la bucuria de a darui si ajuta aproapele, prin Cadouri cu o incarcatura mai mult semnificativa/expresiva pentru copiii mai necajiti sau orfani: jucarii, hainute, rechizite – inmanate cu dragoste si respect, lucruri stranse evident cu ajutorul parintilor si educatorilor, toate privite cu aceeasi recunostinta si bine primite, indiferent de valoarea lor;

intervalul [ 18:30 19:00 ] ~ cu gandul la DUMNEZEU !

- slujba religioasa si binecuvantari de la Parintele Milea, rugaciune in comun

intervalul [ 19:00 20:00 ] ~ Amintiri BISOCA – vara 2011
- dialog si imprietenire;

- impartire de Cadouri, Diplome, Carti si CD-uri religioase, Cruciulite, Iconite

- foc de tabara;

Ora 20:00 POZA DE FINAL, La revedere si sa ne vedem cu bine si la anul viitor !

Va asteptam cu drag !

Veniti ucenicilor ai lui Hristos, insetati dupre imparatia cea cereasca !

Doamne ajuta ! MARE ESTE DUMNEZEU !

Concurs saptamanal (190).Rezultate!

Rezultatele de azi sunt, in mare parte, rodul muncii lui Nelu Garda. Aseara tarziu mi-a trimis tabelul cu rezultate, rugandu-ma sa continuu eu, pentru ca astazi se afla la Festivalul de umor de la Gura Humorului , ca sa-si ridice un premiu si o diploma locul II la epigrama. Felicitari!

Fata de etapa trecuta, etapa aceasta a scazut de la 27 concurenti si 66 poeme, la 19 concurenti si 49 poeme. Sa speram ca e o cadere temporara.

Au aparut si ceva probleme tehnice, mesaje dublate, mesaje intarziate, cu efecte in desfasurarea concursului.

A lipsit de la vot Patricia Lidia. Au votat fara sa participe Maria Doina Leonte si Dana Zamostean. De fapt, Dana Zamostean a trimis texte, dar au ajuns prea tarziu.

Etapele echilibrate incep sa devina un obicei. Mi-a venit foarte greu sa votez. Dupa doua tururi de selectie, inca imi ramasesera 10 poeme.

Interesant a fost finalul votarii. Pana spre sfarsit, conducea poemul nr. 52 al Valeriei Tamas. Ultimii care au votat au fost autorii poemelor de pe primele doua locuri, Valeria Tamas si Cezar Ciobica. Cu cele 4 puncte primite de la Valeria, poemul nr. 41, al lui Cezar, a trecut pe locul I. Mi se pare o frumoasa dovada de fair-play.

Spre deosebire de clasamentul poemelor, clasamentul individual compus, al omogenitatii, e mai putin echilibrat. El ne arata destul de clar cine au fost participantii in forma.

1. 40 p Valeria Tamas

2. 38 p Cezar F. Ciobica

3. 32 p Cornel C. Costea

M 30 p Cristina Ailoaei

M 24 p Ioan Marinescu-Puiu

Felicitari tuturor participantilor!

Clasamentul etapei nr. 190

Locul I – 26 puncte

Textul nr. 41 Cezar F. Ciobica

semne de ploaie

tata-si impinge barca

spre iazul secat

Locul II – 24 puncte

Textul nr. 52 Valeria Tamas

uluca rupta-

toamna intra-n gradina
pe nevazute

Locul III – 16 puncte

Textul nr. 17 Cornel C. Costea

Orasul pustiu -

doar batranul orologiu

fara vacanta

Locul III – 16 puncte

Textul nr. 25 Ildiko Juverdeanu

Sarutul tainic -

printul s-a dovedit a

fi doar un broscoi

Mentiuni

Textul nr. 44 – 15 puncte Cristina Ailoaei

noapte de vara-

in bordeiul parasit

miros de salcam

Textul nr. 21 – 15 puncte Petru-Ioan Garda

Trasnet aproape -

cornul de melc atinge

floarea mimozei

Textul nr. 50 – 14 puncte Valeria Tamas

vreme de criza -

umplu gradina

melci fara casa

Textul nr. 23 – 14 puncte Ioan Marinescu-Puiu

Clepsidra sparta -

multime de secunde

pe langa cioburi

Dan Norea

Farmecul haiku-ului

Foarte multa lume are reticenta fata de haiku.
De aceea uneori este bine sa descifram poemele scrise, sa le apropiem de sufletul celorlalti si sa simta si ei frumusetea acestui poem pentru unii considerat extrem de banal.
Dimpotriva , haikul te schimba fundamental si devii parte a lui . Nu poti sa scrii haiku fara sa-ti schimbi mentalitatea devenind o particica constienta si responsabila a universului.In haiku exista intelepciune, respect , cooperare , interactiune.

Valeria

Snt unele poeme construite n jurul unui n?eles pe care l-a? numi organic . Leg?tura ntre imaginile juxtapuse este una care se continu? firesc prin schimbare, a?a cum ntr-un organism exist? o leg?tur? func?ional? ntre diferitele organe. Imaginile snt evident diferite, dar ele fac parte dintr-un ansamblu simbolic coerent.

uluca rupt? -
toamna intr?-n gr?din?
pe nev?zute

Uluca rupt? este o afec?iune a gardului ?i gr?dina ca ntreg, cum e ?i firesc, sufer? ?i ea. Prin gardul care o nconjoar? se pot strecura acum intru?ii. ?i, paradoxal, cea care oricum urma s? vin?, toamna, o face pe furi?, profitnd de sl?birea mprejmuirii protectoare. Vrnd-nevrnd, alegoria func?ioneaz? ?i ea. Unde o fi rupt? uluca prin care ne-a invadat pe nesim?ite toamna vie?ii?

Simbolismul stelei c?z?toare, plin de triste?ea c? odat? cu steaua nceteaz? ?i o via?? de om, este ingenios atenuat de o ipotez? fermec?toare: se pare c? stelele, prea nfierbntate, doar e luna august , vecina lui Cuptor, cad cu dinadinsul, dornice de alinarea ierbii primitoare. ntr-un mod asem?n?tor asimil?rii mor?ii cu nunta mioritic?, c?derea unei stele devine doar o pogorre ntr-un leag?n mbietor. Scena este nchipuit? att de simplu nct aproape ascunde compasiunea uman? care a pl?smuit-o.

mai cade o stea -
ce primitoare e azi
r?coarea ierbii

Un alt poem surprinde printr-o opozi?ie un mod interesant de a atenua impactul cu locul str?in ?i de a nlesni integrarea ntr-o lume nou?.

ora? necunoscut -
n sta?ia de autobuz
un corcodu? copt

Corcodu?ul copt l ntmpin? pe noul venit ?i face oficiile de a-l introduce n urbea aparent ostil? (poate cel ce a cobort din autobuz pune prima oar? piciorul ntr-un ora?). ntmpinndu-l plin de roade, corcodu?ul l familiarizeaz? cu ospitalitatea locului, pe care o ?tie de-acas? sau, oarecum, dintotdeauna, din rela?ia fireasc? a oric?rui om cu pomul doldora de roade.

Merit? s? observ?m c? n toate cele trei poeme avem de a face cu personific?ri ale toamnei, ierbii ?i corcodu?ului. ?i c? acestea dau valoare poemelor. Fac ca sim??mintele nerostite ale omului s? se obiectiveze n gesturi ale lucrurilor.

Corneliu Traian Atanasiu

Octavian Goga, Toamna

Toamna

V?l de brum? argintie
Mi-a mpodobit gr?dina
Firelor de l?mi??
Li se usc? r?d?cina.

Peste cre?tet de dumbrav?
Norii suri ?i poart? plumbul,
Cu podoaba zdren?uit?
Tremur? pe cmp porumbul.

?i cum de la miaz?noapte
Vine vntul f?r? mil?,
De pe vrful ?urii noastre
Smulge-n zbor cte-o ?indril?.

De viforni?a p?gn?
Se-ndoiesc nucii, b?trnii,
Plnge-un pui de cioc rlie
Sus pe cump?na fntnii.

l ascult ?i simt subt gene
Cum o lacrim?-mi nvie:
- Ni se-aseam?n? povestea,
Pui gola? de ciocrlie.

Poem pentru Corina

Corina e pictorita,
ce daca-i la gradinita?
stie ca sa deseneze
si frumos sa coloreze.

langa ea nimic nu-i tern,
flori pe foaia de desen -
peste nuferi albi ca norii
trec in zbor astazi cocorii.

printre maci si albastrele
in par galben cu inele
cine alta bat-o vina
decat micuta Corina.

intr-un cosulet expres
a strans florile pe-ales
rosii , galbene, albastre
ca si steagul tarii noastre.

trece-n zbor o ciocarlie
iute-o prinde pe hartie
insa tare-ar vrea copilul
sa-i deseneze si trilul.

rade mama fiindca stie
ca micuta-i papadie
cum ii place s-o rasfete
pe toate o sa le-nvete.

rabdare s-avem adica,
e numai in grupa mica.
zice mama de rabdare
cu-asa fata silitoare?

cine sta razand pe plai
cantand vesela la nai?
chiar de astazi peste glii
se-ntrec doua ciocarlii.

Corneliu Traian Atanasiu , comentarii haiku

lec?ie de zbor –
puiul se-nal?? pn?
?i pierde umbra

Iat? un superlativ al zborului. Dac? fiin?ele pedestre snt osndite s? tr?sc? mereu dup? ele o umbr?, zbur?toarele, ridicndu-se suficient n v?zduh, ?i anuleaz? ntr-un fel umbra. O p?c?lesc. Umbra r?mne doar o virtualitate care nu se mai realizeaz?: ndep?rtarea de p?mnt (?i implicit de orice suprafe?e pe care ea s-ar putea contura) o face s? tind? c?tre zero ?i, practic, s? nu mai fie vizibil?. Tlcul poemului este ns? altul. Zborul (autonomia pe care ?i-o d? o presta?ie de excelen??) diminueaz? eventualele umbre, pete care pot macula fiin?a. Imperfec?iunile se transfigureaz? ?i ele n reale for?e de portan??.

ceasul de ciurd? -
pe prag lng? doni??
umbra pisicii

Poemul surprinde un ritual profan repetat zi de zi. La ntoarcerea vitelor de la p??une, gospodina are totul preg?tit pentru muls. Umbra de aici este una a discre?iei ?i a decen?ei. Pisica ?tie c? va avea por?ia ei, dar ?i c? trebuie s? a?tepte s?-i vin? rndul. Ea st? respectuos la distan?a cuvenit?. Toate astea snt ns? surprinse doar ntr-o scen? vizual? care spune totul f?r? cuvinte. ?i este extrem de delicat?.

tace nevasta -
o mie de greieri
ncep sa cnte

Plin de umor, poemul pune al?turi cic?leala nevestei ?i cntecul greierilor. Lucruri ireconciliabile. Nu ?tim precis dac? nevasta pune la respect ?i greierii, dar volumul ?i debitul ei i poate acoperi cu siguran??. Nu e imposibil s? o gratul?m totu?i cu capacitatea miraculoas? de a declan?a doar prin t?cerea ei (chiar n absen?a insectelor cnt?toare) fiorul celor o mie de greieri.

Casa pustie -
sub pnza paingului
chipul bunicii

Casa pustie este semnul absen?ei administrat? de harnicul p?ianjen. Pnza lui este ns? doar un v?l sub?ire care ademne?te amintirile. Poate c?, ntr-adev?r, p?ianjenul a acoperit chiar portretul bunicii atrnat pe unul din pere?ii unei nc?peri, dar chipul bunicii este nc? prezent ca un duh n toate od?ile casei.

zi canicular? -
numai fata morgana
bate cmpii

Acest bate cmpii reu?e?te nu doar s? localizeze aria n care se produce iluzia, ci s? accentueze parc? sterilitatea oric?rei ac?iuni desf??urate pe o asemenea vreme. Fata morgana e doar o aiurare, o aiureal?.

Casa-n ruin? -
b?trnul cine a?teapt?
un nou st?pn

Juxtapunere bine realizat?. Nici cinele nu o duce mai bine dect casa . Ruina casei cap?t? prin simpatie un accent suplimentar, o fiin?? neajutorat? a r?mas de izbeli?te. Absen?a omului, cu capacitatea lui de a avea grij? de toate cele, devine atotprezent?. Ca ?i fidelitatea derutat? a b?trnului prieten al omului.

Un nou r?s?rit
sub un cedru milenar
copilul nipon

Poemul e tributar oarecum nefastului ?i relativ recentului eveniment care a cutremurat nu doar Japonia. Riscul este ca aceast? leg?tur? s? nu-l mai sus?in? n viitor.

b?trnul n parc
privind o fat? – toate
sunt trec?toare

Jocul de cuvinte tr?deaz? o decep?ie ascuns? sub masca unei n?elepciuni consolatoare. Vulpea care nu ajunge la struguri spune c? snt acri. Toate fetele snt acum trec?toare, niciuna nu i se a?eaz? al?turi. ?i, realmente, ele snt n mi?care ?i el este a?ezat (de neputin??) pe-o banc?.

Haiku, concursul saptamanal 189,rezultate…

Dan Norea

 

A fost o etapa echilibrata, cu multe poeme care au obtinut peste 10 puncte. Ca sa va faceti o idee, la jumatatea cursei, conduceau poemele 46 si 37. In final au ajuns pe podium cu totul alte poeme, dar si ele cu punctaje destul de mici.

 

Clasamentul individual compus, al omogenitatii, arata si el cat de echilibrata a fost etapa in ciuda numarului mare de participanti , punctajele totale sunt mai mici decat in alte etape:

1. 29 p Flavia Muntean

2. 27 p Cornel C. Costea

3. 25 p Vasile Coniosi-Mestesanu

M 23 p Cezar F. Ciobica

M 23 p Petru-Ioan Garda

M 22 p Corneliu Traian Atanasiu

 

Felicitari tuturor participantilor!

 

 

 

Clasamentul etapei nr. 189

 

Locul I – 24 puncte

Textul nr. 9 Flavia Muntean
tace nevasta -
o mie de greieri
incep sa cante

 

Locul II – 21 puncte

Textul nr. 48 Cezar F. Ciobica

 

zi caniculara -
numai fata morgana
bate campii

Locul III – 20 puncte

Textul nr. 30 Manuela Dragomirescu

lectie de zbor -
puiul se-nalta pana
isi pierde umbra

Mentiuni

Textul nr. 46 – 18 puncte Cornel C. Costea

 

Casa pustie -
sub panza paingului
chipul bunicii

Textul nr. 6 – 16 puncte Vasile Coniosi-Mestesanu

 

ceasul de ciurda-
pe prag langa donita
umbra pisicii

 

Textul nr. 32 – 16 puncte Cristina Ailoaei

 

Casa-n ruina-
batranul caine asteapta
un nou stapan

 

Textul nr. 43 – 16 puncte Lucian Popescu

 

Un nou rasarit
sub un cedrul milenar
copilul nipon .

 

Cea mai frumoasa poveste de iubire

mor ?i Psyche, cea mai frumoas? poveste de iubire

 

amor si psyche Cupidon sau Amor pentru romani, pe numele s?u grecesc Eros, s-a n?scut din rela?ia adulterin? dintre Afrodita sau Venus, zei?a iubirii ?i a frumuse?ii, ?i Marte, zeul r?zboiului. El a mo?tenit cte ceva de la ambii p?rin?i. De la mam? a luat puterea asupra iubirii, iar de la tat? ndemnarea care l f?cea s? mnuiasc? des?vr?it un arc ale c?rui s?ge?i provocau iubirea.
S?ge?ile din arcul s?u erau de dou? feluri, unele avnd ca efect asupra celui s?getat o iubire mplinit?, iar altele o iubire plin? de suferin?e. Din aceast? cauz?, inclusiv zeii se temeau de capriciile acestui copil teribil, cu aspect de ngera?. Inclusiv mama sa i-a c?zut victim?, atunci cnd s-a ndr?gostit de Adonis.
Dar, cum cine sare pari mul?i mai ia ?i cte unul n fund, Eros a c?zut ?i el victim? propriului obicei de a se juca cu inimile altora. La un moment dat, Afrodita a aflat c? exist? pe P?mnt o femeie mai frumoas? dect ea, pe nume Psyche. La fel de invidioas? ca ?i mama Albei ca Z?pada din poveste, l-a pus pe fiul s?u s? o s?geteze pe Psyche astfel nct aceasta s? se ndr?gosteasc? de cel mai urt dintre oameni.


Planul era bun, dar Cupidon s-a n?epat din gre?eal? cu s?geata destinat? lui Psyche ?i s-a ndr?gostit pn? peste urechi. Avnd pile printre zei, Amor s-a asigurat c? nici un muritor nu o va lua de so?ie pe Psyche, chiar dac? to?i o admirau. Disperat c? fiica sa nu se mai m?rit?, de?i se afla tocmai la vrsta potrivit?, tat?l s?u a consultat un oracol , care i-a spus c? trebuie s? o lase pe vrful unei stnci,de unde o va lua un zeu, pentru c? ea nu este sortit? s? se m?rite cu un p?mntean.
Fata ajunge pe munte ?i de acolo este dus? de zeul Zefir ntr-un palat superb, n care se c?s?tore?te cu un prin?, care st?tea ns? al?turi de ea numai noaptea ?i disp?rea ndat? ce venea diminea?a. Cupidon proceda a?a pentru c? fusese blestemat de mama sa, geloas? nc? pe frumuse?ea Psycheei, s? nu poat? fi v?zut de so?ie pentru o perioad? de timp.
Cei doi sunt ferici?i mpreun?, pn? cnd fata este convins? de surorile ei, invidioase, c? nu este normal c? nu ?i-a v?zut niciodat? so?ul la lumin? ?i c? acesta nu se arat? pentru c? este ori foarte urt, ori chiar vreun balaur. Noaptea, Psyche ia o lumnare ?i se apropie s? ?i vad? so?ul. Nu numai c? nu era un balaur, dar frumuse?ea lui ntrece orice nchipuire. Fericit?, uit? c? i promisese c? nu va ncerca s? l vad?, iar o pic?tur? cade de pe lumnare ?i l treze?te. Promisiunea f?cut? Afroditei fiind nc?lcat?, zeul este nevoit s? dispar?.
Abia atunci, Psyche regret? c? s-a luat dup? surorile sale invidioase, dar este prea trziu. Acestea ?i arat? adev?ratele inten?ii, urcndu-se ?i ele pe stnca de pe care sora lor fusese adus? n palatul lui Cupidon – Amor, cu gndul de a-i lua locul. n loc de asta, se pr?bu?esc de pe acea n?l?ime ?i ?i g?sesc un sfr?it bine-meritat.
Pentru Psyche ncep ani lungi de c?utare a so?ului. Respins? de to?i zeii, trebuie s? cear? ndurare chiar de la Afrodita, care o persecut? n continuare. Slujnicele Afroditei o bat pe fat? cu vergile, iar zei?a ns??i i rupe rochia ?i o love?te cu pumnii n cap.
V?znd c? fata nu renun?? la iubirea pentru Cupidon, Afrodita o supune la o serie de ncerc?ri: trebuie s? aleag? saci ntregi cu gr?un?e de diferite soiuri ntr-o singur? noapte, s? aduc? o urn? cu ap? dintr-un loc p?zit de balauri, apoi s? aduc? un smoc din lna unei oi s?lbatice. Datorit? iubirii, Psyche dep??e?te toate obstacolele ?i ndepline?te toate sarcinile.
Mnioas?, Afrodita o supune unei ncerc?ri cu adev?rat imposibile: trebuie s? aduc? din Infern, ntr-o cutie, o parte din frumuse?ea Persefonei. Dup? ce descurajat?, se gnde?te chiar la sinucidere, Psyche merge pe t?rmul mor?ilor ?i reu?e?te, dup? multe ncerc?ri, s? ia cutia. ?i ngreuneaz? ns? situa?ia nc?lcnd din nou o interdic?ie: din curiozitate ?i din dorin?a de a lua ?i ea din frumuse?ea zei?elor, deschide cutia, uitnd c? aceast? fusese luat? din Infern. Imediat, este cuprins? de un somn de moarte.
n acest moment intervine, salvator, Cupidon, care mpr??tie aburii mor?ii de pe fa?a ei ?i i pune la loc n cutie. Psyche duce Afroditei cutia ?i zei?a este, n sfr?it, mul?umit?.


Odat? nvins? opozi?ia mamei sale, Amor ncearc? s? i conving? ?i pe ceilal?i zei s? i permit? s? se c?s?toreasc? cu Psyche, care era o muritoare. Zeus accept? s? convoace un congres, iar zeii sunt de acord cu c?s?toria lui Cupidon, deoarece sperau c?, astfel, neastmp?ratul arca? avea s? se lini?teasc? ?i s? i s?geteze mai rar cu arma sa care producea attea ncurc?turi.
Mai mult, drept cadou de nunt?, Psycheei i se permite s? bea ambrozie, ceea ce face ca ea s? devin?, de asemenea, nemuritoare, ?i s? fie ridicat? la rang de zei??.
Cum era normal, cei doi au tr?it de atunci nainte ferici?i, dar nu pn? la adnci b?trne?i, pentru c? zeii nu mb?trnesc, ci pentru totdeauna. Au avut mpreun? o fiic?, pe Voluptas, zei?a volupt??ii ?i a pl?cerilor amoroase. Iar povestea lor de dragoste continu? ?i ast?zi, pe n?l?imile muntelui Olimp

 

Aceast? poveste de iubire este redat? n romanul autorului latin Apuleius, intitulat M?garul de aur. De asemenea, Povestea porcului de Ion Creang? reprezint? una din multiplele variante ale acestui str?vechi mit despre iubirea lui Cupidon-Amor si Psyche.

 

http://www.clubmistic.ro/51/Amor-si-Psyche-cea-mai-frumoasa-poveste-de-iubire/189

 

« Prev

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X